Noua criză nu este de petrol, ci de motorină. De ce România riscă scumpiri în lanț

Noua amenințare pentru economie nu mai vine doar din prețul petrolului, ci din lipsa capacităților disponibile pentru transformarea țițeiului în motorină. Războaiele din Orientul Mijlociu și Ucraina au scos din funcțiune sau au redus activitatea mai multor rafinării importante, iar efectele încep să se vadă în transport, agricultură și industrie.

Motorina este combustibilul folosit de camioanele care aprovizionează magazinele, de utilajele agricole și de o mare parte a echipamentelor din construcții și industrie. Din acest motiv, scumpirea sa nu rămâne la pompă, ci ajunge treptat în prețul aproape tuturor mărfurilor.

Pentru România, riscul este cu atât mai mare cu cât importurile de produse petroliere rafinate au crescut, iar comercianții au început să caute motorină în țări din care nu mai cumpăraseră până acum.

Motorina europeană a ajuns la un nivel record

Contractele futures europene pentru motorină au urcat până la aproximativ 210 dolari pe baril, un nivel record, potrivit unei analize Reuters. În Statele Unite, prețul cu amănuntul a depășit pentru prima dată șase dolari pe galon.

Creșterea este mai îngrijorătoare decât o simplă scumpire temporară a benzinei. Costurile motorinei se transmit mai lent, dar pe o perioadă mai lungă, prin transportul mărfurilor, producția agricolă, activitatea fabricilor și construcții.

Motorina și combustibilul pentru încălzire reprezintă împreună aproape 30% din consumul mondial de petrol, echivalentul a aproximativ 29 de milioane de barili pe zi. Aproximativ un sfert din această cantitate este tranzacționat între state.

Două mari surse de aprovizionare au fost lovite simultan

Orientul Mijlociu a exportat anul trecut aproximativ 1,5 milioane de barili de motorină pe zi, iar Rusia încă aproximativ 800.000 de barili pe zi.

Ambele surse sunt însă afectate.

Loviturile aeriene au avariat rafinării din Golf, iar alte instalații au fost obligate să-și reducă producția din cauza problemelor de aprovizionare cu țiței. Între martie și august, exporturile de motorină ale regiunii au scăzut cu peste 50%.

În Rusia, atacurile ucrainene au afectat succesiv instalațiile de rafinare. Până în septembrie, jumătate dintre cele mai mari șase rafinării producătoare de motorină ale țării fie își reduseseră puternic activitatea, fie fuseseră oprite. Rusia a introdus, de asemenea, restricții asupra exporturilor.

Duminică, un nou atac cu drone a avariat rafinăria din Moscova, o instalație care a produs, potrivit celor mai recente date disponibile, 3,2 milioane de tone de motorină și 2,9 milioane de tone de benzină într-un singur an.

Exporturile combinate de motorină ale Rusiei și statelor din Golf au coborât cu aproximativ două treimi față de nivelul din 2025.

Petrol există, dar nu sunt suficiente rafinării

Piața petrolului a reușit să absoarbă o parte dintre șocuri. Producția mai mare din America de Nord, eliberarea unor rezerve de urgență și reducerea importurilor Chinei au limitat, cel puțin temporar, riscul unei penurii totale de țiței.

Problema este ceea ce se întâmplă după extragerea petrolului.

Rafinăriile avariate nu pot fi reparate la fel de repede cum poate fi redirecționat un petrolier. Instalațiile necesită echipamente specializate, piese și lucrări complexe. În cazul Rusiei, sancțiunile limitează suplimentar accesul la tehnologia necesară.

Wall Street Journal arată că statele din Golf și Rusia au investit zeci de miliarde de dolari în rafinării pentru a câștiga o cotă mai mare din piața mondială a motorinei. Tocmai aceste capacități au devenit acum vulnerabile din cauza războaielor.

Agenția Internațională pentru Energie estimează că volumul procesat de rafinăriile lumii va coborî în acest an la o medie de 81,5 milioane de barili pe zi, de la aproximativ 84 de milioane în 2025.

România caută motorină pe o hartă tot mai largă

Semnele tensiunii sunt deja vizibile și în România.

În august, prin terminalele românești de la Marea Neagră au fost importate aproximativ 448.000 de tone de motorină, cu 3% mai mult. Numărul statelor furnizoare a crescut de la șapte la 11.

Pentru prima dată, România a importat motorină din Albania și Tunisia. Din Albania au sosit aproximativ 34.000 de tone, iar din Tunisia alte 24.000 de tone. Importurile de 58.000 de tone din cele două piețe noi arată că distribuitorii caută orice sursă disponibilă într-o regiune în care concurența pentru combustibil s-a intensificat.

Alte cantități importante au venit din Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Oman, India, Grecia, Israel și Egipt.

Diversificarea furnizorilor reduce riscul ca dispariția unei singure surse să provoace o penurie. Ea nu garantează însă prețuri mai mici, deoarece cumpărătorii români concurează pentru aceleași volume cu importatori din întreaga Europă.

Prețul a trecut deja de 10 lei pe litru

La sfârșitul săptămânii trecute, motorina ajunsese la 10,76 lei pe litru în unele stații Rompetrol și Lukoil și la 10,79 lei în stații OMV, potrivit datelor publicate de Profit.ro. Nivelurile au fost înregistrate în pofida reducerii temporare a accizei.

Fără această reducere, prețul ar fi depășit 11,5 lei pe litru în marile rețele.

Presiunea de pe piața internațională arată că o eventuală revenire integrală a accizei nu va avea loc într-un context favorabil. Chiar dacă prețul petrolului s-ar stabiliza, marjele ridicate de rafinare și lipsa motorinei pot menține carburanții scumpi.

Cum ajunge motorina scumpă în prețurile alimentelor

Primul sector afectat este transportul rutier. O creștere a costului cu motorina majorează cheltuielile operatorilor care transportă materii prime, alimente și produse finite.

Urmează agricultura. Campaniile de recoltare, pregătirea terenurilor și transportul cerealelor presupun un consum ridicat de motorină. Fermierii pot absorbi doar o parte din cost, restul fiind transferat către procesatori și comercianți.

Construcțiile și industria sunt afectate prin utilajele proprii, dar și prin transportul materialelor. În cele din urmă, o parte din scumpire ajunge în prețurile plătite de populație.

Efectul nu apare neapărat imediat în rata inflației. El se acumulează în lanțurile de aprovizionare și poate deveni vizibil după mai multe săptămâni sau luni.

De ce prețurile mari s-ar putea menține

În mod normal, o scumpire majoră stimulează producția și reduce consumul. De această dată, rafinăriile funcționale lucrează deja aproape de limite, iar capacitatea suplimentară disponibilă este redusă.

Cererea de motorină este și mai greu de diminuat decât cererea de benzină. Populația poate renunța la unele deplasări cu mașina, dar camioanele trebuie să continue să aprovizioneze magazinele, iar utilajele agricole nu pot fi oprite în timpul campaniilor sezoniere.

O încetare a conflictelor ar reduce tensiunea, însă repararea rafinăriilor avariate poate dura luni sau chiar ani. Până atunci, problema nu va fi dacă există suficient petrol în lume, ci dacă acesta poate fi transformat suficient de repede în combustibilul de care economia are nevoie.