Miniştrii de Finanţe din G20 cer navigaţie sigură şi fără costuri în Strâmtoarea Ormuz. China, singura excepţie

Stramtoarea Ormuz
Imagine surprinsă în ziua de 20 iunie 2026 a Strâmtorii Ormuz de pe malul Omanului / Foto: Xin Hua / Agerpres
G20 pledează pentru libera navigaţie în Strâmtoarea Ormuz, în timp ce China se opune.

Miniştrii de finanţe din G20 au pledat marţi pentru o navigaţie sigură şi fără costuri în Strâmtoarea Ormuz, blocată de Iranul aflat în război cu Washingtonul, la finalul a două zile de reuniuni organizate de Statele Unite, notează AFP.

Miniştrii "subliniază că libertatea, securitatea şi predictibilitatea navigaţiei în Strâmtoarea Ormuz şi pretutindeni în lume, precum şi soluţionarea războaielor şi conflictelor în curs, sunt esenţiale pentru asigurarea unei creşteri durabile", potrivit unui comunicat final transmis de organizatorii americani.

Se precizează că paragraful care menţionează Ormuz a fost "aprobat de toţi membrii G20, cu excepţia Chinei".

În cursul conferinţei sale de presă, secretarul american al trezoreriei, Scott Bessent, a dat asigurări că sperase să prezinte un comunicat "unanim": "Din păcate, am reuşit să obţinem un consens pentru toţi participanţii, cu o singură excepţie", fără a cita direct China.

Potrivit comunicatului publicat, China a respins mai multe paragrafe, pe lângă cel legat de Strâmtoarea Ormuz, în special cele referitoare la dezechilibrele globale, care fac trimitere indirectă la balanţa comercială masiv excedentară a Beijingului, dar şi cele privind cadrul comun pentru reglementarea datoriei suverane a ţărilor aflate în criză de îndatorare.

"Este evident că ţara cu cel mai mare şi nesustenabil excedent de cont curent, China, a fost cea care a avut opinia divergentă", a punctat Bessent, răspunzând unei întrebări.

Iranul atacă baze ale Statelor Unite după noi lovituri americane

Iranul a atacat miercuri baze militare din Golf ale Statelor Unite după încheierea unei salve de lovituri americane împotriva sa, a doua în doar câteva zile., comentează AFP.

"Forţele americane au lovit ţinte ale Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice iraniene", în special situri de apărare aeriană, sisteme radar şi instalaţii maritime, a scris pe X Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), anunţând sfârşitul acestui val de atacuri.

Iranul a afirmat că a lansat o "operaţiune decisivă ca ripostă", vizând "bazele şi interesele americane din regiune" cu rachete şi drone, a raportat agenţia oficială de presă Tasnim.

Gardienii Revoluţiei au revendicat ulterior atacuri împotriva unor baze militare americane din Iordania, Irak şi Bahrein.

Dacă Teheranul "ripostează la acest atac perfect justificat, va fi lovit din nou, mult mai dur şi mai puternic", ameninţase preşedintele american Donald Trump pe platforma sa, Truth Social.

Armata iordaniană a anunţat că a distrus zece rachete trase din Iran, adăugând că alte trei s-au prăbuşit departe de zonele locuite, fără a face răniţi.

Kuweitul s-a declarat, de asemenea, ţinta unor rachete şi drone, iar sirenele de alertă au răsunat miercuri dimineaţă devreme în Bahrein, potrivit corespondenţilor AFP.

Purtătorul de cuvânt al comandamentului militar central al Iranului, Ebrahim Zolfaghari, a promis "riposte mai ample şi mai distructive" în cazul în care atacurile americane vor continua, adresând acelaşi avertisment "oricărei ţări care cooperează cu armata americană agresivă".

Potrivit Semilunii Roşii iraniene, patru persoane, inclusiv un copil, au fost ucise în timpul unei nunţi de o lovitură americană în sudul Iranului, marţi, iar circa 50 de persoane au fost rănite.

Loviturile americane au început la scurt timp după ce preşedintele iranian Masoud Pezeshkian a cerut revenirea la diplomaţie, aflată în prezent în impas.

El a dat asigurări că, dacă Statele Unite vor respecta memorandumul de înţelegere semnat în iunie - şi care s-a prăbuşit aproape imediat -, "Republica Islamică Iran va lua imediat măsuri reciproce".

Televiziunea de stat iraniană a raportat marţi mai multe explozii în sudul ţării, lângă Bandar Abbas şi insula Qeshm, în apropierea Strâmtorii Ormuz. De asemenea, a raportat deflagraţii pe insula Lavan, situată în Golf, care găzduieşte unul dintre terminalele de export de petrol ale Iranului.

Presa de stat iraniană a mai transmis că un aeroport din sudul Iranului, în provincia Kerman, a fost vizat.

Loviturile americane de marţi vin la scurt timp după ce două petroliere au fost lovite de "proiectile de origine necunoscută" în timp ce ieşeau din această strâmtoare extrem de strategică, conform agenţiei maritime greceşti Marisks.

Preţurile hidrocarburilor au crescut puternic după aceste noi ostilităţi, barilul de petrol brut american WTI depăşind pragul de 90 de dolari pentru prima dată de la sfârşitul lunii iulie, iar gazul european tranzacţionându-se la cel mai mare preţ din ultimii mai bine de trei ani.

Statele Unite lansaseră deja lovituri duminică, primele după o lună, împotriva unor ţinte militare situate pe o insulă iraniană. Iranul a ripostat atunci prin atacarea unor ţinte americane din Iordania şi Emiratele Arabe Unite.

Iranul doreşte să perceapă taxe de tranzit în Strâmtoarea Ormuz, unde navigaţia era liberă înainte de începerea conflictului.

Guvernul american a promis, la rândul său, o campanie de "asfixiere" economică a Iranului prin intermediul unor sancţiuni ale căror detalii urmează să fie precizate.

Autorităţile iraniene au cerut marţi reducerea consumului de benzină în ţară, în condiţiile în care Teheranul se confruntă cu dificultăţi de import din cauza unei blocade navale impuse de Statele Unite. 

Actualitate Vezi toate articolele
x close