România uitată. De câţi bani este nevoie pentru ca trenurile să circule cu viteza de acum 40 de ani

10 dec 2018 / 07:45

Transportul feroviar din România nu ar trebui să facă parte din categoria mega-proiectelor abandonate, dar indolenţa guvernanţilor, jaful la care au fost supuse companiile de cale ferată şi corupţia generalizată au transformat această structură fundamental de transport într-un obiectiv abandonat. CFR Marfă şi CFR Călători au pierderi de sute de milioane de euro şi oferă condiţii execrabile de transport. Lipsa unei strategii coerente de investiţii a dus la CFR la uluitoarea contraperformanţă de a-şi fixa ca obiective ca trenurile să atingă vitezele pe care le aveau la începutul secolului trecut. Chiar şi pentru asta însă este nevoie de o sumă uriaşă: 115 miliarde de lei.

Un studiu realizat de Ministerul Transporturilor în urmă cu 10 ani arăta că pentru modernizarea şi achiziţionarea de vagoane noi CFR trebuia să investească până în 2013 suma de 600 de milioane de euro.  

Zece ani mai  târziu, CFR publica Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2018- 2022, potrivit căreia costurile necesare pentru implementarea strategiei se ridică la 12,18 miliarde de euro. Documentul evidenţia finanţarea deficitară a transportului feroviar din România, ceea ce a dus la degradarea progresivă  a infrastructurii şi crearea unui decalaj enorm între ţara noastră şi Uniunea Europeană.   

În acest moment pe calea ferată sunt impuse peste 600 de restricții de viteză. În condiţiile în care  viteza proiectată a rețelei de cale ferată este de 85 km/h, s-a ajuns în situaţia ca  viteza comercială pentru trenurile de călători este de 45 km/h, iar pentru trenurile de marfă este de 20 km/h. Se circulă cu o viteză mai mică decât viteza iniţială, de acum 30 - 40 de ani, scăzând de la o medie proiectată de 85,09 km/oră la 70,45 km/oră, acum. În schimb, pentru a atinge din nou viteza locomotivelor cu aburi de acum 40 de ani, CFR SA ar trebui să investească în infrastructură minimum 60 de miliarde de lei. O sumă care echivalează cu aproape 10 % din Produsul Intern Brut al României.

Necesarul de 12,18 miliarde de euro este împărţit în mai multe capitole. Astfel, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii coridorului Rin-Dunăre ar necesita 4,44 miliarde euro, în timp ce reabilitarea şi modernizarea infrastructurii coridorului Orient / East-Med ar avea nevoie de alte 2,55 miliarde euro. O altă acţiune prioritară este reabilitarea şi modernizarea infrastructurii reţelei TEN-T Centrale, care ar ava nevoie de investiţii de 956,5 milioane euro, precum şi reabilitarea şi modernizarea infrastructurii reţelei TEN-T Globale, proiect de 229,9 milioane euro. Alte investiţii sunt necesare în reînnoirea infrastructurii feroviare (circa 1,24 miliarde euro), întreţinerea curentă a infrastructurii feroviare (1,57 miliarde euro) şi reparaţiile curente ale elementelor de infrastructură (235 milioane euro). Modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord-Aeroport Henri Coandă ar costa 98,88 milioane euro, în timp ce modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanţa necesită investiţii de 212,15 milioane euro.

Un argument clar că infrastuctura feroviară a României poate fi considerată un mega-proiect abandonat este faptul că, potrivit strategiei ministeriale, nu există în plan construirea niciunui kilometru de cale ferată nouă până în anul 2022 şi nici nu au fost prevăzute sume pentru creşterea vitezei de circulaţie a trenurilor. Mai mult, nici pentru creşterea nivelului de calitate şi eficienţă a serviciilor de transport feroviar de pasageri nu se vorbeşte de investiţii, urmând ca măsurile să fie ”stabilite prin consultare cu operatorii feroviari”.

“Traficul feroviar de călători a suferit un declin major în ultimii 30 de ani, atât în ceea ce priveşte volumul de transport (măsurat în număr călători) cât şi în ceea ce priveşte volumul de prestaţii (măsurat în călători pe km). Pentru ambii indicatori s-a înregistrat o contracţie de circa 86% faţă de anul 1989. Acest declin se reflectă în diminuarea dramatică a cotei de piaţă, care reprezintă în prezent doar cca 16,46% din totalul transporturilor publice de pasageri şi 20,5% din totalul transporturilor terestre de pasageri (cu referire la transportul public)”, se arată în documentul CFR. Una dintre principalele cauze ale declinului înregistrat după anul 1990 o constituie nivelul foarte redus de performanţă al transportului feroviar de călători, exprimat prin viteza comercială a trenurilor de călători şi prin punctualitatea acestora, care reprezintă o consecinţă a stării neadecvate a infrastructurii feroviare.

De asemenea, şi traficul feroviar de marfă a suferit un declin major în ultimii 30 de ani, atât în ceea ce priveşte volumul de transport (tone transportate) cât şi în ceea ce priveşte volumul de prestaţii (tone pe km). Pentru ambii indicatori s-a înregistrat o contracţie foarte mare, de peste 80% în cazul volumului de prestaţii şi de 76% în cazul volumului de transport. Acest declin se reflectă în diminuarea dramatică a cotei de piaţă, care reprezintă în prezent doar 21,9% din totalul transporturilor terestre de marfă şi 17,81% din totalul transporturilor de marfă (cu referire, în ambele cazuri, exclusiv la transportul interurban şi internaţional), se arată în strategia CFR.

”Una dintre principalele cauze ale acestui declin o constituie existenţa unor distorsiuni economice pe piaţa transporturilor terestre de marfă, care limitează în mod artificial competitivitatea transporturilor feroviare. Consecinţa principală a acestor distorsiuni o reprezintă pierderea aproape integrală de către calea ferată a clienţilor interesaţi de transportul expediţiilor de dimensiuni mici (de dimensiunea unui vagon sau container)”, arată strategia. Toţi aceşti clienţi au migrat către transportul rutier, în primul rând datorită preţurilor mai atractive oferite de acest mod de transport.

Lungimea totală a reţelei feroviare a Uniunii Europene este de 216.297 km. Reţeaua feroviară a României este a opta cea mai mare reţea din UE-28.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.7601
Diferența -0.0024
Ieri 4.7625
USD
Azi 4.2755
Diferența 0.0117
Ieri 4.2638
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 24-05-2019
EUR flag1 EUR = 4.7601 RON
USD flag1 USD = 4.2755 RON
GBP flag1 GBP = 5.4034 RON
CHF flag1 CHF = 4.2363 RON
AUD flag1 AUD = 2.9372 RON
DKK flag1 DKK = 0.6374 RON
CAD flag1 CAD = 3.1740 RON
HUF flag1 HUF = 0.0146 RON
JPY flag1 JPY = 0.0388 RON
NOK flag1 NOK = 0.4877 RON
SEK flag1 SEK = 0.4430 RON
XAU flag1 XAU = 175.4130 RON
Monede Crypto
1 BTC = 33760.63RON
1 ETH = 1048.10RON
1 LTC = 380.35RON
1 XRP = 1.62RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 2.36% p.a.
ROBOR:
3 luni: 3.28%
6 luni: 3.39%
12 luni: 3.54%
EURIBOR:
3 luni: -0.3100%
6 luni: -0.2300%
12 luni: -0.1120%
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 8109.89 -0.08%
BET-BK 1554.42 -0.18%
BET-FI 35727.53 -0.39%
BET-NG 704.82 -0.04%
BET-TR 12271.67 -0.09%
BET-XT 735.99 -0.13%
BET-XT-TR 1126.67 -0.13%
BETPlus 1212.78 -0.06%
RTL 16862.16 -0.09%

Opinii

Banii au fost transferați

Restituirea taxei auto. Fondul de Mediu are banii necesari

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat că...

Premierul României spune că se fac investiții
Pentru ministrul Energiei, situația este foarte clară

Gaze naturale din import. Ministrul Anton nu vede care este problema

Creşterea importurilor de gaze, ca urmare a...

Comunicate de presa

Ghidul vinurilor alese

Se lansează ghidul al vinurilor alese

După o serie de evenimente RO-Wine de succes...

Lidl
Vezuviu, Napoli, Italia
Vezuviu, Napoli, Italia
Napoli, Italia
Napoli, Italia
Napoli, Italia
Napoli, Italia
Napoli, Italia
Napoli, Italia
Napoli, Italia
Napoli, Italia
Pompei, Italia
Pompei, Italia
Napoli, Vezuviu, Italia
Napoli, Vezuviu, Italia
Napoli, Italia
Napoli, Italia
Napoli, Italia
Napoli, Italia
Pompei, Italia
Pompei, Italia

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES

Copyright 2019 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
business.n-nxt.26