În iulie 2020, Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat că Bulgaria şi Croaţia au fost acceptate să se alăture ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb), o perioadă obligatorie de doi ani înainte de adoptarea monedei euro.

Bulgaria şi Croaţia vor trebui să petreacă cel puţin doi ani în ERM-2 înainte de a demara pregătirile practice pentru a se alătura zonei euro, un proces care durează un an în plus, astfel că cel mai devreme în 2023 cele două ţări vor deveni state membre ale zonei euro.

Conform proiectului planului naţional aprobat miercuri pentru intrarea Bulgariei în zona euro, cetăţenii acestei ţări vor putea de asemenea plăti cu moneda naţională, leva, o lună după adoptarea monedei unice.

MAE: Atenţionare de CĂLĂTORIE în Grecia

Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă ţările când se alătură zonei euro este că nu mai pot folosi rata de schimb ca protecţie în urma unui şoc economic, dar leva este deja ancorată de euro la un curs de schimb fix pe care Sofia s-a angajat să nu îl modifice.

"Introducerea euro este planificată fără o perioadă de tranziţie, iar data adoptării euro va coincide cu introducerea sa ca unitate oficială de plată. Conversia va fi făcută aplicând cursul de schimb fix între euro şi leva", se arată într-un comunicat comun al Băncii Centrale şi al Ministerului de Finanţe.

Ţările candidate la aderarea la zona euro trebuie să dovedească soliditatea finanţelor publice, că inflaţia este sub control şi cursul de schimb este stabil înainte de a putea trece la moneda unică.

Bulgaria este unul din cel puţin îndatorate state din UE. Anul trecut, deficitul său fiscal a fost de doar 3% din PIB, în pofida majorării cheltuielilor pentru reducerea impactului pandemiei de coronavirus (COVID-19) asupra afacerilor şi locurilor de muncă.

Ultima extindere a zonei euro datează din 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice.

În cazul României, raportul de convergenţă pe 2020 arată că ţara nu îndeplineşte în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, respectiv stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.