"Mâine în Parlamentul European se votează proiectul de Directivă în forma amendată de Comisia pentru Ocupare. BNS v-a transmis deja o scrisoare cu rugămintea de a vota favorabil această iniţiativă. (...) Lucrătorii şi sindicatele din România vor urmări cu atenţie, la fel ca lucrătorii şi sindicatele din celelalte state membre, votul din Parlamentul European şi aşteaptă cu nerăbdare sprijinul celor pe care i-au votat să-i reprezinte în Parlamentul European, pentru începerea negocierilor pe baza raportului adoptat în Comisia EMPL (pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale, n.r).", se menţionează în comunicat.

Reprezentanţii BNS susţin că aproximativ 20% din salariaţii din România cu contracte de muncă cu timp complet şi 79% din salariaţii cu contract de muncă cu timp parţial au venituri salariale la nivelul salariului minim. Totodată, unul din opt salariaţi cu contract de muncă cu timp de muncă complet şi unul din doi salariaţi cu contract de muncă cu timp parţial sunt astăzi expuşi riscului de sărăcie în muncă.

Salariul minim net în România. Cel mai mic și cel mai mare

"Între 2019 şi 2021 s-au pierdut 126.000 de locuri de muncă cu timp complet, o parte din acestea au fost transformate în locuri de muncă cu timp parţial. Venitul salarial mediu pentru angajaţii cu contracte de muncă cu timp parţial este astăzi în termeni reali cu aproape 15% mai mic faţă de cel din 2019", se mai precizează în comunicat.

BNS reclamă multe nereguli

Potrivit sursei citate, ierarhiile salariale aproape au dispărut, negocierile colective au fost distruse, presiunea generată de nevoia de finanţare a sistemului de securitate socială este foarte mare, populaţia în vârstă de muncă îmbătrâneşte sau migrează. În acest context, conform BNS, singura pârghie de a asigura o distribuţie echitabilă a rezultatelor creşterii economice, dar şi singurul instrument pentru a stopa fenomenul migraţiei a rămas salariul minim.

"De mai bine de cinci ani încercăm să găsim un mecanism transparent de stabilire a salariului minim, nu s-a reuşit acest lucru, indiferent de culoarea politică a partidelor aflate la guvernare. Orice discuţie pe acest subiect a sfârşit prin luarea unei decizii unilaterale, fără fundamentare şi schimbată de la un an la altul. România are nevoie de forţă de muncă pregătită, lucrătorii din România au nevoie de salarii decente pentru a rămâne să muncească în ţară. De asemenea, România s-a angajat prin ratificarea unor instrumente internaţionale, precum Carta Socială Europeană revizuită, că va asigura un nivel decent al salariului minim.", se menţionează în document.

Dispare un salariu minim de la 1 ianuarie. Ce prevede noua hotărâre

Noua directivă, prijin pentru lucrătorii vulnerabili

În opinia reprezentanţilor BNS, Proiectul de Directivă iniţiat de Comisia Europeană pentru salarii minime adecvate, în forma modificată şi adoptată în Comisia pentru Ocupare şi Afaceri Sociale din Parlamentul European, reprezintă o şansă reală de a schimba situaţia celor mai vulnerabili lucrători din România. Astfel, creşterea arbitrară a salariului minim nu mai este suficientă.

"Zilnic, lucrătorii aud promisiuni că nimeni nu va fi lăsat în urmă. Această directivă are potenţialul de a îndeplini această promisiune, dar numai dacă raportul adoptat de Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale a Parlamentului European este confirmat de Plenul Parlamentului şi dacă negocierile cu Consiliul pot începe cât mai curând posibil. Amendamentele adoptate de Comisia pentru Ocupare sunt extrem de importante pentru a crea un climat de stabilitate şi pace socială, dar în principal pentru a asigura salariaţilor un nivel de trai decent.", se mai precizează în comunicat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.