Preşedintele american i-a făcut o propunere adversarului său Kevin McCarthy, şeful Camerei Reprezentanţilor, cu privire la anumite cheltuieli care ar putea reduce factura guvernului federal cu "peste 1.000 de miliarde de dolari în zece ani".

Aceasta s-ar adăuga la reducerea deficitului promisă de Joe Biden, care se ridică la 3.000 de miliarde pe zece ani.

Casa Albă ar fi pregătită de asemenea, tot potrivit aceleiaşi surse, să plafoneze timp de doi ani cheltuielile publice, în timp ce republicanii cer o perioadă mai îndelungată.

Democratul de 80 de ani, care exclusese iniţial pur şi simplu să negocieze sub ameninţarea falimentului, s-a oferit de asemenea să realoce fonduri care fuseseră prevăzute iniţial pentru a răspunde la pandemia de COVID-19.

Secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, a reamintit miercuri că este urgent pentru democraţi şi republicani să găsească un compromis bugetar, cu scopul ca Congresul să poată vota ridicarea plafonului datoriei publice.

Conservatorii îşi condiţionează votul de un acord asupra unei reduceri a cheltuielilor publice.

Dacă Congresul - divizat între Senatul democrat şi Camera Reprezentanţilor republicană - nu acţionează, "este aproape sigur că nu vom putea rezista mai târziu de începutul lunii iunie", a afirmat Janet Yellen.

Începând de la 1 iunie, SUA ar putea deci să se afle în incapacitate de plată, adică să nu-şi poată onora angajamentele financiare, fie că este vorba de salarii, pensii sau de rambursările către creditori.

Acest scenariu fără precedent ar fi, potrivit economiştilor, sinonimul unei recesiuni masive şi derută a pieţelor în SUA, cu o posibilă contagiune a întregii economii mondiale.

Ce riscă economia mondială dacă SUA intră în incapacitate de plată

Pentru americani

„Orice american care, din punct de vedere financiar, depinde direct sau indirect de guvernamen nu-și va primi salariul, pensia, solda, alocațiile, ajutoarele sociale și așa mai departe”, a spus Gregory Daco, economist-șef la EY Parthenon. Trezoreria riscă „să rămână fără numerar pentru a plata facturi de miliarde de dolari”, a completat Nancy Vanden Houten, economist la Oxford Economics.

În plus, a adăugat Daco, „nu vor mai fi plătite nici firmele care lucrează pentru guvern”, ca să nu mai spunem că, în cazul unui declin major al piețelor bursiere, ”vor avea de suferit inclusiv economiile oamenilor, fondurile de pensii”. 

Pentru piețele globale

„Din punctul de vedere al pieței financiare, starea de stres care s-ar instala ar fi uriaș”, a avertizat Gregory Daco. În 2011, când SUA s-au aflat, și atunci, la un pas de default, Bursa din New York s-a prăvălit cu o scădere a indicelui vedetă S&P 500 „de ordinul a 13-14%”, amintește economistul. Citește mai departe AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News