Aflat în primii ani de la preluarea puterii, Nicolae Ceaușescu a dat sarcina proiectării rețelei către Institutul de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale și Aeriene. Conform hărții, Autostrada Soarelui de astăzi ar fi trebuit să treacă și prin Slobozia și să aibă o ramificație care să ducă înspre Brăila și Galați. Actualul E85 de astăzi, care face legătura dintre București și Suceava, cu o ramificație spre Iași, ar fi trebuit să devină autostradă.

O altă autostradă ar fi trebuit să plece din București către Craiova, apoi către Drobeta Turnu-Severin și Timișoara. În plan era inclusă și autostrada Pitești-Sibiu, care ar fi trebuit completată cu un tronson Sibiu-Brașov, pentru care astăzi este preconizat doar un drum expres. Tot o autostradă în loc de drum expres era în cărți pentru traseul Cluj - Baia Mare, precum și pentru legătura rutieră dintre Oradea și Arad.

Citește și: CENTENAR cu schiţă. Autostrada Unirii, gata abia peste 4 ani

Legătura dintre Transilvania și Moldova s-ar fi făcut pe alt traseu decât cel al Autostrăzii Unirii, care astăzi este plănuită pe ruta Târgu Mureș - Târgu Neamț - Iași - Ungheni. Ceaușescu ar fi vrut o autostradă care să ponească din Cluj, să treacă prin Bistrița și să ajungă la Suceava.

Ca și guvernanții de după Revoluție, nici Ceaușescu nu s-a grăbit să-și respecte promisunile. În 1972, a inaugurat autostrada București-Pitești, de 96 de kilometri, la care a adăugat un tronson din autostrada către Constanța, de numai 18 kilometri. Spre deosebire însă de cei care l-au urmat la putere, dictatorul avea scuza că nu are rost să facă autostrăzi pentru numărul foarte redus de mașini pe care le aveau românii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.