Pîslaru: Azilele din Bihor scot la iveală eșecul sistemului de asistență socială

Cazul azilelor din Bihor nu este doar un dosar penal. Este și o radiografie dură a felului în care statul român gestionează, sau nu gestionează, persoanele vulnerabile: oameni cu dizabilități, persoane fără adăpost, vârstnici abandonați, bolnavi fără sprijin familial și persoane fără documente de identitate.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a afirmat că situația din județul Bihor demonstrează „încă o dată” incapacitatea statului român de a-i ajuta tocmai pe cei care au cea mai mare nevoie de protecție. Declarația vine după intervenția DIICOT la imobilele asociate lui Viorel Pașca, unde se aflau sute de persoane vulnerabile.

Între anchetă penală și eșec administrativ

Procurorii DIICOT investighează fapte grave, între care constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane în formă continuată. Potrivit informațiilor transmise de anchetatori și preluate de Agerpres, ar fi fost vizată o grupare care ar fi obținut foloase materiale din exploatarea unor persoane vulnerabile, sub paravanul unei activități umanitare. Prejudiciul indicat de anchetatori este de aproximativ 13 milioane de lei.

În același timp, cazul are o componentă pe care autoritățile nu o mai pot ocoli: mulți dintre oamenii aflați în acele spații ar fi ajuns acolo chiar prin intermediul unor instituții ale statului, spitale, servicii de asistență socială sau alte autorități care nu au găsit o soluție legală și funcțională pentru ei.

Pîslaru a subliniat că, până la o decizie judecătorească definitivă, Viorel Pașca beneficiază de prezumția de nevinovăție. Ministrul a spus, în același timp, că activitatea s-a desfășurat în afara cadrului legal al serviciilor sociale și fără implicarea specialiștilor ceruți de lege.

Instanța: centre ilegale, dar lipsa alternativelor nu poate fi ignorată

Tribunalul București a respins cererea DIICOT de arestare preventivă și a dispus control judiciar pentru Viorel Pașca, soția acestuia, cei trei fii și Delia Mioara Păcală. Decizia nu este definitivă.

Motivarea instanței adaugă un element esențial în dezbaterea publică. Judecătorul a reținut că spațiile funcționau fără respectarea cadrului legal, dar a arătat și că persoanelor cazate li se asigurau hrană, cazare, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale. Instanța a subliniat că acest lucru nu înlătură suspiciunile și nici deficiențele grave privind lipsa personalului calificat, administrarea tratamentului sau nerespectarea standardelor sociale.

În motivare apare însă și concluzia care pune presiune directă pe stat: pentru o parte dintre beneficiari, alternativa concretă nu era accesul la un serviciu social autorizat, ci revenirea în stradă.

Relocare de criză, după ce Ministerul Muncii spune că nu a fost anunțat din timp

Potrivit lui Dragoș Pîslaru, Ministerul Muncii nu ar fi fost informat înainte de acțiunea DIICOT din 30 iunie, ci a fost solicitat să intervină abia după ce operațiunea era deja în desfășurare. Ministrul spune că a fost pus în fața faptului împlinit și că a trebuit să ia legătura urgent cu procurorul-șef, DGASPC Bihor, Consiliul Județean Bihor, prefectul, Raed Arafat și alte autorități pentru a găsi soluții de cazare și îngrijire.

Ministerul a constituit o celulă de criză și a mobilizat instituții de asistență socială din 20 de județe. Procesul de relocare a durat aproape 24 de ore.

Datele anunțate de ministru arată amploarea problemei: 394 dintre cele 409 persoane evacuate se află în servicii sociale licențiate din 20 de județe, iar alte 15 sunt internate în unități medicale. Dintre persoanele relocate, 149 sunt încadrate în grad de handicap, 212 sunt persoane vârstnice, cu vârste care ajung până la 93 de ani, iar 11 nu au documente de identitate și nu dețin CNP.

Familiile nu au vrut să îi preia

Ministerul Muncii a anunțat și operaționalizarea unui call center prin ANPIS, la numărul 021-9309, pentru comunicarea cu aparținătorii. Până acum, au fost înregistrate 40 de apeluri din partea familiilor persoanelor relocate, însă în niciun caz nu a fost exprimată disponibilitatea de a prelua persoana în familie.

Acest detaliu arată dimensiunea socială a cazului. Nu este vorba doar despre un control, despre autorizații sau despre un dosar penal. Este vorba despre oameni pe care familiile, comunitățile și instituțiile nu au știut sau nu au vrut să îi preia.

Guvernul promite bani și un protocol național

Pîslaru a anunțat că Guvernul pregătește o hotărâre pentru alocarea unor fonduri suplimentare către județele care au preluat beneficiari, astfel încât costurile de îngrijire să fie acoperite până la sfârșitul anului 2026.

Totodată, Ministerul Muncii susține că este nevoie de un protocol național pentru protecția persoanelor vulnerabile în timpul intervențiilor operative. Un astfel de protocol ar trebui să prevadă evaluări sociale, medicale și psihologice încă din momentul intervenției, nu după ce sute de oameni trebuie mutați în regim de urgență.

Cazul Pașca rămâne, juridic, în sarcina anchetatorilor și a instanțelor. Dar politic și administrativ, întrebarea este deja clară: cum a ajuns statul român să trimită oameni vulnerabili într-un sistem nelicențiat, să îl tolereze ani la rând, iar apoi să constate, în plină criză, că nu are unde să îi ducă?