Președintele rus Vladimir Putin ar putea încerca, în următorii ani, să testeze hotărârea NATO printr-o acțiune limitată împotriva unuia dintre statele membre, potrivit unor evaluări ale serviciilor de informații americane citate de Wall Street Journal și CNN.
Scenariile analizate variază de la atacuri cibernetice și sabotaje asupra infrastructurii critice până la o incursiune militară de mică amploare pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice.
Evaluările nu indică faptul că un asemenea atac ar fi iminent sau decis deja de Kremlin. Probabilitatea scenariului extrem, în care forțe ruse ar pătrunde pe teritoriul unui stat NATO, este considerată în continuare redusă. Riscul ar urma însă să crească în timp, intervalele luate în calcul fiind cuprinse între toamna anului 2026 și 2029.
Până recent, oficialii americani considerau că Vladimir Putin nu ar dori să provoace direct NATO atât timp cât armata rusă este implicată în războiul împotriva Ucrainei.
Această evaluare s-ar fi modificat însă în cursul anului 2026, potrivit Wall Street Journal. Unele servicii de informații americane consideră acum că liderul de la Kremlin ar putea încerca o operațiune atent calibrată, suficient de gravă pentru a testa reacția aliaților, dar concepută astfel încât să creeze neînțelegeri cu privire la aplicarea Articolului 5 al Tratatului NATO.
Scopul unei asemenea operațiuni nu ar fi neapărat ocuparea unui teritoriu întins, ci divizarea Alianței și demonstrarea faptului că statele membre nu sunt pregătite să răspundă unitar.
Articolul 5 stabilește că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor. Modul concret în care aliații ar reacționa depinde însă de natura incidentului și de stabilirea responsabilității.
Unul dintre scenariile menționate presupune desfășurarea unor militari în uniforme fără însemne, care ar ocupa temporar o zonă restrânsă. O asemenea tactică ar permite Moscovei să nege implicarea directă și ar întârzia stabilirea unui răspuns comun al NATO.
Rusia a folosit o metodă asemănătoare în timpul anexării Crimeei, în 2014, când militari fără însemne oficiale au preluat controlul asupra unor obiective strategice înainte ca Moscova să recunoască implicarea forțelor sale.
Un alt scenariu presupune atacuri cibernetice, sabotaje sau lovituri asupra infrastructurii energetice, de transport și comunicații. Astfel de operațiuni pot fi mai greu de atribuit imediat unui anumit stat și ar putea fi prezentate drept accidente sau acțiuni ale unor grupări independente.
Potrivit CNN, orice acțiune rusească menită să testeze NATO ar viza cel mai probabil Estonia, Letonia, Lituania sau Polonia. Aceste state se află pe flancul estic al Alianței, în apropierea Rusiei și Belarusului, și sunt printre cei mai vocali susținători ai Ucrainei.
O zonă sensibilă este Coridorul Suwałki, fâșia de teritoriu dintre Polonia și Lituania care separă exclava rusă Kaliningrad de Belarus. Coridorul reprezintă principala legătură terestră dintre statele baltice și restul teritoriului NATO.
Presa americană subliniază că o incursiune militară rămâne un scenariu cu probabilitate redusă. Riscul ar putea crește însă pe măsură ce Rusia își reface forțele, își extinde producția de armament și observă eventuale fisuri în relația dintre Statele Unite și aliații europeni.
Avertismentele americane apar în contextul în care Lituania și-a consolidat măsurile de protecție a infrastructurii strategice.
Serviciile lituaniene de informații militare dețin date potrivit cărora Rusia ar putea lua în calcul atacarea infrastructurii critice din regiunea baltică folosind drone ucrainene capturate sau reasamblate.
O asemenea operațiune sub steag fals ar urmări să creeze confuzie asupra autorului atacului, să afecteze sprijinul NATO pentru Kiev și să permită Moscovei să nege orice responsabilitate. Autoritățile lituaniene nu au precizat ce obiective ar putea fi vizate și nici când s-ar putea produce o asemenea acțiune.
Printre infrastructurile strategice protejate suplimentar de Lituania se află terminalul de gaze naturale lichefiate de la Klaipeda, interconexiunea electrică LitPol Link cu Polonia și mai multe instalații importante pentru sistemul energetic. Moscova a respins acuzațiile și susține că avertismentele sunt folosite pentru justificarea militarizării flancului estic al NATO.
