Transgaz analizează intrarea în acționariatul companiei americane Argent LNG, care dezvoltă un terminal de export al gazelor naturale lichefiate în Port Fourchon, statul Louisiana. Deocamdată, însă, nu există o investiție aprobată, iar operatorul român nu a comunicat nici valoarea posibilă a tranzacției, nici participația pe care ar putea să o cumpere.
Cele două companii au semnat un memorandum de înțelegere care stabilește doar un cadru neangajant pentru explorarea, structurarea și negocierea unei eventuale investiții de capital.
Documentul a fost semnat la București de directorul general al Transgaz, Ion Sterian, și de Jonathan Bass, președinte și director executiv al Argent LNG. Companiile au încheiat și un acord de confidențialitate privind discuțiile.
„Memorandumul de înțelegere semnat astăzi stabilește un cadru neangajant pentru ca părțile să exploreze, să structureze și să negocieze termenii acestei investiții de capital”, se arată în raportarea transmisă de Transgaz Bursei de Valori București.
Aceasta este, pentru moment, principala necunoscută. Transgaz nu a anunțat:
Argent LNG afirmă că prima etapă a terminalului, cu o capacitate de aproximativ 12 milioane de tone pe an, presupune o investiție totală de aproximativ 10 miliarde de dolari. Extinderea ulterioară ar trebui să ducă terminalul la o capacitate de 25 de milioane de tone de GNL pe an. Această valoare reprezintă însă costul estimat al primei faze a proiectului, nu suma pe care ar urma să o investească Transgaz.
În lipsa procentului negociat și a evaluării Argent LNG, valoarea potențialei participații a companiei române nu poate fi calculată.
Terminalul se află încă în faza de dezvoltare. Compania americană estimează începerea exporturilor la începutul anului 2030, dar respectarea acestui calendar depinde de obținerea autorizațiilor, finanțare, contracte comerciale și adoptarea deciziei finale de investiție.
Comisia Federală de Reglementare în Domeniul Energiei din SUA - FERC - precizează explicit că proiectul Argent LNG nu a fost încă aprobat. Compania a intrat în procedura preliminară de analiză în octombrie 2025, etapă care precedă examinarea formală a proiectului și a impactului asupra mediului. FERC arată că autorizarea terminalului nu a fost acordată până în prezent.
Argent LNG a obținut în iulie o autorizație a Departamentului american al Energiei pentru exporturi către statele care au acorduri de liber schimb cu SUA. Pentru livrările către piețe fără un asemenea acord, categorie relevantă pentru o mare parte a Europei, procedura de autorizare este distinctă.
Prin urmare, primul transport din 2030 reprezintă ținta dezvoltatorului, nu o dată garantată.
Comunicatul vorbește despre tranzitul GNL american prin România spre Republica Moldova și Ucraina, iar ulterior către Ungaria, Austria, Cehia, Slovacia și Germania.
În practică, navele nu pot aduce GNL direct în România, deoarece țara nu are un terminal maritim de descărcare și regazeificare. Gazele lichefiate ar trebui descărcate într-un terminal din alt stat - cel mai probabil în Grecia - transformate din nou în stare gazoasă și introduse în conductele Coridorului Vertical.
Traseele promovate în prezent pornesc de la terminalele grecești Revithoussa și Alexandroupolis, traversează Bulgaria și România și continuă către Republica Moldova și Ucraina. De la sistemul românesc, gazele pot fi dirijate și către Ungaria și mai departe spre Europa Centrală.
Interconectorul Grecia-Bulgaria funcționează în prezent la o capacitate de trei miliarde de metri cubi pe an, cu posibilitatea extinderii la cinci miliarde de metri cubi. Operatorii regionali au introdus și produse comune de rezervare a capacității pentru mai multe rute ale Coridorului Vertical.
Memorandumul nu precizează în ce terminal european ar urma să fie descărcate viitoarele cargouri Argent LNG și nici dacă Transgaz sau o altă companie românească a contractat capacitate de regazeificare.
De asemenea, nu au fost anunțate:
Rezervările făcute în cadrul licitațiilor regionale arată existența unui interes comercial pentru Coridorul Vertical, dar nu demonstrează că Transgaz are deja contractat întregul lanț logistic necesar proiectului Argent LNG.
În plus, Transgaz este operator de infrastructură, nu furnizor obișnuit de gaze. O eventuală participație la Argent LNG nu echivalează automat cu achiziționarea unor volume de GNL. Pentru aducerea gazului ar fi necesare contracte comerciale separate, încheiate de companii care cumpără și vând efectiv gazele.
Semnarea memorandumului de către directorul general permite începerea negocierilor, dar nu este echivalentă cu aprobarea cumpărării acțiunilor.
O tranzacție efectivă ar trebui analizată și aprobată de organele corporative competente ale Transgaz, în funcție de valoarea și structura sa - Consiliul de Administrație și, dacă operațiunea intră în competența acționarilor, Adunarea Generală Extraordinară.
Există și un precedent recent. Achiziționarea de către Transgaz a unei participații de 51% la compania românească Petrostar, pentru maximum 4,52 milioane de lei, a fost supusă în 2025 aprobării AGEA.
Statul român deține 58,5% din acțiunile Transgaz prin Secretariatul General al Guvernului. Astfel, dacă investiția în Argent LNG ajunge pe ordinea de zi a adunării acționarilor, poziția statului va fi decisivă. Ministerul Energiei poate fi implicat în politica energetică și în analiza strategică, dar nu este, în prezent, acționarul majoritar direct al Transgaz.
Transgaz susține că investiția ar putea asigura acces pe termen lung la livrările americane și o participație directă în compania care coordonează dezvoltarea terminalului.
„Transgaz și-a exprimat intenția de a deveni acționar la Argent LNG, alături de alte companii americane importante”, arată operatorul român.
În acest moment, anunțul descrie însă o intenție strategică, nu o achiziție certă. Pentru transformarea sa într-o investiție vor fi necesare cel puțin stabilirea prețului și a participației, verificarea companiei americane, aprobările corporative, identificarea finanțării și clarificarea contractelor pentru descărcarea și transportul gazelor în Europa.
