Romgaz preia Azomureș. Ce se întâmplă de la 1 septembrie cu marele combinat
Romgaz finalizează tranzacția cu Azomureș și preia activele de producție, contractele și angajații combinatului începând cu 1 septembrie 2026.
31 August 2026
WSJ relatează o afirmație gravă atribuită ambasadoarei SUA la Atena despre căderea Guvernului Bolojan. În fundal se află contractele pentru gaz american, Coridorul Vertical și disputa din România privind companiile energetice de stat.
O afirmație atribuită ambasadoarei Statelor Unite în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ridică întrebări grave despre felul în care aceasta a privit criza politică din România. Potrivit unei investigații publicate de The Wall Street Journal, diplomata ar fi invocat, în timpul unui dineu din Atena, căderea iminentă a Guvernului Bolojan și ar fi spus că Statele Unite pot face același lucru în orice țară, inclusiv în Grecia.
Relatarea apare într-o investigație mai amplă despre rolul ambasadoarei în promovarea gazelor naturale lichefiate americane în sud-estul Europei și despre relația sa cu reprezentanții companiei grecești Aktor. România figurează atât pe traseul proiectului energetic susținut de Washington, cât și printre țările ale căror companii au semnat documente de cooperare cu societatea formată de Aktor și compania greacă DEPA. Avocatul lui Guilfoyle contestă caracterizarea schimbului de replici de la Atena prezentată de WSJ.
Ce ar fi spus ambasadoarea despre România
Episodul relatat de WSJ ar fi avut loc în martie 2026, la un dineu din Atena la care participau oficiali greci și americani. În cursul unui schimb tensionat cu ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou, Guilfoyle s-ar fi referit la apropiata cădere a guvernului român și ar fi afirmat: „We can do that to any country we want. We can do that here” - „Putem face asta în orice țară vrem. Putem face asta și aici”.
Potrivit publicației, Papastavrou i-ar fi răspuns că Statele Unite nu pot înlocui guvernul Greciei, ales de cetățeni. WSJ atribuie relatarea unei persoane prezente la dineu și altor persoane cărora le-a fost descrisă discuția. Avocatul ambasadoarei a contestat felul în care a fost caracterizat schimbul de replici. Aceasta este o relatare jurnalistică disputată, nu o declarație făcută public de ambasadoare și nici o confirmare că Washingtonul ar fi intervenit în schimbarea guvernului român.
Cronologia face însă referirea la România imposibil de ignorat. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis la 5 mai 2026, printr-o moțiune de cenzură adoptată cu 281 de voturi. Moțiunea a fost depusă de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România. Documentele parlamentare indică mecanismul politic prin care a căzut guvernul; ele nu stabilesc vreo implicare americană în acel vot.
Tocmai de aceea, întrebarea care rezultă din investigația WSJ este precisă: ce a vrut să spună ambasadoarea SUA când a invocat căderea unui guvern aliat într-o discuție cu un ministru grec? Afirmația relatată cere o explicație din partea reprezentanților americani, dar nu poate fi tratată, prin ea însăși, ca probă a unei operațiuni împotriva Guvernului Bolojan.
De ce apare România într-o investigație despre gazele americane
Principalul subiect al investigației WSJ este activitatea lui Guilfoyle în jurul Coridorului Vertical, ruta prin care gazele aduse în terminalele grecești ar urma să fie transportate spre nord, prin Bulgaria și România, către Republica Moldova și Ucraina.
Proiectul este o prioritate declarată a cooperării energetice regionale. Departamentul american al Energiei a arătat că Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina lucrează la creșterea utilizării rutelor de transport al gazelor din Grecia spre Ucraina, pentru diversificarea aprovizionării față de sursele rusești. În audierea sa din Senatul SUA, înainte de numirea ca ambasadoare, Guilfoyle a indicat comercializarea investițiilor în aceste conducte și creșterea vânzărilor de energie americană drept obiective ale mandatului.
Coridorul este o infrastructură și o rută de transport, nu un contract atribuit unei singure companii. Din acest motiv, investigația WSJ pune întrebări despre promovarea insistentă, atribuită ambasadoarei, a unui anumit actor comercial: Aktor Group, companie grecească intrată în afacerile cu gaze printr-o societate comună cu DEPA Commercial.
Aktor, DEPA și lobbyistul prezent la întâlnirile ambasadoarei
Societatea Atlantic SEE LNG Trade este deținută în proporție de 60% de Aktor și 40% de DEPA Commercial. DEPA a anunțat că aceasta a încheiat, la sfârșitul lunii ianuarie 2026, primul său acord comercial pentru vânzarea de gaze lichefiate americane către Ucraina. Traseul anunțat pentru livrare trecea prin Grecia, Bulgaria, România și Republica Moldova.
Citește și: Fitch a îmbunătățit ratingul Transgaz, de la BBB-cu perspectivă pozitivă la BBB cu perspectivă stabilă
WSJ relatează că un lobbyist al Aktor, Christos Marafatsos, a participat la numeroase întâlniri ale ambasadoarei cu oficiali din regiune. Unele persoane care l-au întâlnit alături de Guilfoyle au declarat publicației că nu li s-a spus că acesta lucra pentru compania promovată în discuțiile energetice. Potrivit investigației, Aktor i-a plătit lui Marafatsos 160.000 de dolari până în iunie 2026 pentru activități de lobby în Statele Unite.
Publicația descrie și deplasări în Bulgaria și Albania la care au participat ambasadoarea, lobbyistul și reprezentanți ai Aktor. În Albania, un acord anunțat în prezența lui Guilfoyle ar putea ajunge, dacă este realizat, la o valoare de aproximativ 6 miliarde de dolari. WSJ precizează că nu este sigur că toate memorandumurile și acordurile prezentate în regiune se vor concretiza.
Cei vizați de investigație resping ideea unei promovări necorespunzătoare a intereselor private. Un reprezentant al Ambasadei SUA a declarat pentru WSJ că deplasările urmăreau creșterea vânzărilor de gaze americane și reducerea dependenței Europei de gazul rusesc. Avocatul lui Guilfoyle a susținut că ambasadoarea a colaborat cu firme din întregul sector energetic și că întâlnirile oficiale sunt organizate prin ambasadă. Avocații Aktor au afirmat că interesul companiei pentru Coridorul Vertical precedă contactele sale cu ambasadoarea. Secretarul de stat american Marco Rubio i-a transmis publicației o declarație de susținere pentru activitatea lui Guilfoyle.
Legătura comercială documentată cu România
În noiembrie 2025, Transgaz, Nova Power & Gas și Atlantic SEE LNG Trade au semnat la Atena un memorandum de înțelegere privind cooperarea pentru achiziția de gaze naturale lichefiate provenite din Statele Unite. Documentul este relevant pentru România deoarece îl aduce pe operatorul sistemului național de transport al gazelor în relație cu societatea grecească aflată în centrul investigației WSJ.
Este însă importantă natura documentului: semnarea unui memorandum de cooperare nu demonstrează, singură, că România a cumpărat deja un anumit volum de gaze sau că a făcut o plată către Atlantic SEE LNG Trade. Pentru a stabili efectul comercial concret ar fi necesare contractele ulterioare, volumele, prețurile și datele despre livrări. (transgaz.ro)
Aceasta este și miza economică românească a investigației: cine vinde efectiv gazul, cine îl transportă, prin ce capacități rezervate și la ce cost ajunge el la cumpărătorii din România sau mai departe, în Republica Moldova și Ucraina.
Ce a dus la moțiunea împotriva lui Bolojan: disputa privind companiile energetice
Căderea Guvernului Bolojan are propria explicație politică, consemnată în textul moțiunii. Semnatarii au acuzat Executivul că pregătea vânzarea unor participații ale statului în companii strategice, fără analiză și dezbatere suficiente. În sectorul energetic, au nominalizat Romgaz și Hidroelectrica, susținând că eventualele vânzări accelerate ar diminua influența statului și veniturile sale din dividende. Au invocat și situația Salrom, prin prisma resurselor de grafit, precum și jalonul din PNRR referitor la companii din energie și transporturi. Acestea sunt acuzațiile autorilor moțiunii, contestate de Bolojan, nu concluzii stabilite independent despre o vânzare deja realizată.
În discursul său din Parlament, Bolojan a respins premisa că o informare despre posibile listări ar echivala cu vânzarea companiilor. El a susținut că un asemenea proces ar necesita luni de pregătire. Premierul de atunci a mutat discuția către problemele de funcționare și administrare ale sectorului energetic, pe care le considera mai urgente decât disputa privind participațiile statului.
Problemele energetice invocate de Bolojan în ziua votului
În fața parlamentarilor, Bolojan a susținut că dezvoltarea de noi capacități de producție era blocată de numărul mare de avize tehnice de racordare acordate pentru proiecte energetice. Potrivit cifrelor prezentate de el, România avea o capacitate totală de aproximativ 19.000 MW, în timp ce fuseseră emise avize pentru 80.000 MW, iar alte 30.000 MW se aflau în lucru. Premierul a admis că aceste cifre nu sunt direct echivalente, dar a argumentat că rezervarea speculativă a capacității rețelei îngreuna proiectele reale. A spus că Guvernul pregătise garanții pentru a combate această practică.
Bolojan a criticat și ritmul investițiilor în stocarea energiei la Hidroelectrica. În explicația sa, bateriile ar permite folosirea energiei disponibile la prețuri mici în timpul zilei pentru a reduce presiunea asupra prețurilor în orele de seară. Totodată, a invocat probleme de selecție a conducerilor și de stabilire a indicatorilor de performanță la companiile de stat din energie, precum și pierderile unor societăți care beneficiau de sprijin public.
Acestea au fost argumentele lui Bolojan în apărarea guvernului la moțiune. Textul moțiunii a pus accentul pe activele statului, listări, austeritate și nivelul de trai. Nici moțiunea, nici răspunsul premierului din stenograma parlamentară nu stabilesc o legătură între votul din 5 mai și acordurile comerciale pentru Coridorul Vertical. senat.ro
Două întrebări diferite, ambele importante pentru România
Investigația WSJ deschide două direcții care trebuie urmărite separat. Prima este diplomatică și politică: dacă replica atribuită ambasadoarei a fost rostită, ce a însemnat referirea la căderea Guvernului Bolojan și ce explicație oferă administrația americană. A doua este economică: care este rolul exact al Aktor și Atlantic SEE LNG Trade în acordurile regionale de gaze și ce obligații comerciale au fost asumate de partenerii din România.
