Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a înrăutățit prognoza pentru România și estimează acum că economia se va contracta cu 0,2% în 2026. Pentru anul viitor, instituția anticipează o revenire modestă, cu o creștere de 1,8%.
Este una dintre cele mai pesimiste prognoze publicate de o instituție financiară internațională pentru România. Estimarea nu reprezintă însă un rezultat deja înregistrat, ci un scenariu care poate fi modificat de evoluția investițiilor publice, absorbția fondurilor europene, exporturi și deciziile viitorului Guvern.
De asemenea, scăderea PIB pe întregul an nu trebuie confundată automat cu definiția uzuală a „recesiunii tehnice”, care presupune două trimestre consecutive de contracție față de trimestrele precedente.
BERD arată că economia României a crescut cu numai 0,7% în 2025, aproximativ același ritm slab înregistrat în 2024, însă structura creșterii s-a deteriorat.
Consumul privat aproape a stagnat, după ce dinamica salariilor reale a coborât de la o creștere de 8% în 2024 la o contracție de 5% începând de la jumătatea anului trecut. Cheltuielile guvernamentale au scăzut, la rândul lor, cu 11% în ultimul trimestru din 2025.
În sens opus au evoluat investițiile publice, care au ajuns la aproximativ 7% din PIB, și exporturile nete, susținute în special de livrările de bunuri de capital și produse intermediare.
Inflația a accelerat însă puternic după eliminarea plafonării prețurilor la electricitate și după majorarea TVA și a accizelor. BERD notează că inflația a ajuns la aproximativ 9,5% în a doua jumătate a anului 2025, iar în aprilie 2026 s-a apropiat de 11%, în urma scumpirii energiei.
Pe acest fond, Banca Națională a României a menținut dobânda de politică monetară la 6,5% în prima parte a anului.
Deficitul bugetar a coborât de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025 și ar urma să ajungă la 6,2% în 2026.
Corecția este necesară pentru ca România să-și păstreze accesul la finanțare în condiții suportabile și să evite o deteriorare a ratingului de țară. Problema este ritmul ajustării: creșterile de taxe, înghețarea unor venituri și reducerea cheltuielilor publice afectează consumul exact într-o perioadă în care industria este deja în dificultate.
Potrivit BERD, contracția economiei din primul trimestru al anului, provocată de scăderea consumului gospodăriilor și a producției industriale, a determinat revizuirea prognozei la minus 0,2% pentru întregul an 2026.
Consumul va rămâne sub presiunea consolidării fiscale și a inflației ridicate. Investițiile ar putea limita însă scăderea economiei, cu două condiții: accelerarea absorbției banilor din Planul Național de Redresare și Reziliență și refacerea încrederii companiilor.
BERD avertizează și asupra riscurilor provocate de comerțul internațional volatil și de prelungirea incertitudinii politice. Abaterea de la planul de reducere a deficitului ar putea aduce doar o ușurare temporară, fără să rezolve dezechilibrele structurale.
Diferențele dintre principalele prognoze nu sunt foarte mari în termeni procentuali, dar sunt importante politic: BERD este singura dintre instituțiile analizate care anticipează în acest moment o scădere a PIB pe întregul an.
Instituția Prognoză PIB 2026 Prognoză PIB 2027
BERD -0,2% +1,8%
Comisia Europeană +0,1% +2,3%
CNSP +0,1% +2,2%
FMI +0,7% —
Comisia Europeană estimează o creștere de numai 0,1% în 2026, urmată de un avans de 2,3% în 2027. Bruxelles-ul vede aceleași vulnerabilități: reducerea venitului disponibil, scăderea consumului și inflația ridicată. Investițiile finanțate din fonduri europene și exporturile nete ar urma să împiedice intrarea economiei pe minus.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză are o estimare apropiată: creștere economică de 0,1% în 2026 și de 2,2% în 2027. CNSP anticipează pentru anul acesta o scădere de 1,8% a consumului privat și o contracție de 0,3% a industriei, compensate în principal de creșterea investițiilor și de contribuția exportului net.
FMI rămâne mai optimist, cu o prognoză de creștere de 0,7% în 2026, potrivit ediției din aprilie a raportului World Economic Outlook.
BNR nu publică, în Raportul asupra inflației, o prognoză anuală a PIB direct comparabilă cu estimările BERD, Comisiei Europene sau FMI. Politica monetară restrictivă și dobânda de 6,5% arată însă spațiul redus disponibil pentru stimularea economiei cât timp inflația rămâne foarte ridicată.
Noua estimare BERD apare înaintea elaborării bugetului pentru 2027, care va trebui să împace două obiective aparent contradictorii: continuarea reducerii deficitului și evitarea unei recesiuni mai severe.
O ajustare bazată predominant pe noi taxe sau pe reducerea brutală a investițiilor ar putea adânci contracția. În schimb, limitarea cheltuielilor curente, protejarea proiectelor cu finanțare europeană și accelerarea investițiilor care pot fi terminate în termen ar putea menține economia aproape de stagnare și pregăti revenirea din 2027.
Prognoza BERD nu înseamnă că scăderea de 0,2% este inevitabilă. Diferența față de scenariile Comisiei Europene și CNSP este de numai 0,3 puncte procentuale, o marjă care poate fi schimbată de câteva proiecte publice mari, de evoluția exporturilor sau de o recuperare mai rapidă a consumului.
Semnalul este însă clar: România nu mai discută despre cât de rapid va crește economia, ci despre dacă va reuși să evite contracția în timp ce își reduce deficitul.
