Afacerea din Albania a lui Jared Kushner, zguduită de acuzații de trafic de droguri și furt de terenuri. Anchetă WSJ

Un proiect turistic de 5 miliarde de dolari susținut de Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, a declanșat un scandal uriaș în Albania. Compania din spatele dezvoltării a plătit 110 milioane de euro pentru terenuri cumpărate de la un om de afaceri albanez, deși localnicii avertizaseră încă din 2024 că proprietățile sunt disputate și că le-ar fi fost luate prin acte falsificate.

La numai două luni după tranzacție, procurorii albanezi au cerut arestarea vânzătorului, Artur Shehu, acuzându-l că ar fi ocupat o poziție de conducere într-o rețea internațională care transporta cocaină din America de Sud în Europa. Banii obținuți din traficul de droguri ar fi fost spălați inclusiv prin proprietăți imobiliare, potrivit unei ample anchete publicate de The Wall Street Journal.

Shehu respinge toate acuzațiile. Avocatul său afirmă că omul de afaceri nu este nici traficant de droguri, nici hoț de terenuri și că toate tranzacțiile sale au fost legitime.

Grupul de dezvoltare susținut de Jared Kushner susține, la rândul său, că achizițiile au fost efectuate legal și precizează că nu face obiectul niciunei investigații.

Avertismentul ignorat înaintea tranzacției de 110 milioane de euro

Controversa se concentrează asupra peninsulei Zvernec, o zonă de coastă aflată în apropierea orașului Vlore, între Marea Adriatică și laguna Narta. Regiunea este cunoscută pentru plajele sale încă neatinse, pădurile de pini, dunele de nisip și coloniile de flamingo.

În primăvara anului 2024, Jared Kushner a publicat pe Instagram imagini cu viitorul complex turistic. Planurile prezentau hoteluri și vile de lux construite de-a lungul plajelor din Zvernec, precum și o dezvoltare pe insula Sazan, fost obiectiv militar albanez.

Pentru localnicii din Zvernec, imaginile nu reprezentau însă un teren liber, ci locurile în care părinții și bunicii lor cultivaseră cartofi, ceapă și alte produse agricole.

În septembrie 2024, un grup de săteni a trimis companiei lui Kushner o scrisoare prin care avertiza că proprietățile sunt implicate de aproape două decenii în litigii. Localnicii susțineau că terenul aparține satului și locuitorilor săi și le cereau dezvoltatorilor să nu întreprindă acțiuni care le-ar putea afecta drepturile de proprietate.

Litigiile erau cunoscute în Albania și fuseseră prezentate în mod repetat de presa locală, notează WSJ.

La acel moment, dezvoltatorul american Asher Abehsera, partener al lui Kushner, declara pentru publicația americană că grupul nu era interesat să construiască pe un teren pe care nu avea dreptul legal să îl dezvolte.

Întrebat explicit în 2024 despre Artur Shehu și alți trei proprietari, Abehsera afirma că niciunul dintre aceștia nu era partener al proiectului.

Cu toate acestea, entitatea Albania Land Development a plătit în aprilie 110 milioane de euro, echivalentul a aproximativ 125 de milioane de dolari, pentru terenurile deținute de Shehu, potrivit procurorilor citați de WSJ.

Documentele corporative albaneze arată că Albania Land Development este controlată de Sazan Real Estate Development, compania constituită pentru proiectul lui Kushner și al partenerilor săi.

În total, grupul de dezvoltare ar fi plătit peste 240 de milioane de dolari mai multor proprietari privați din regiune.

Procurorii au pus sechestru pe banii obținuți din vânzare

La două luni după tranzacție, procurorii albanezi au obținut un mandat de arestare pe numele lui Artur Shehu și al altor 19 persoane.

Ancheta este instrumentată de SPAK, structura specială creată în Albania pentru combaterea corupției și a criminalității organizate. Dosarul se bazează și pe informații furnizate de anchetatori din Spania, Belgia și alte state europene.

Procurorii susțin că Shehu ar fi deținut o poziție de conducere într-o organizație internațională implicată în transportul cocainei din America de Sud către Europa.

Membrii rețelei ar fi supravegheat producția de cocaină în Ecuador, ar fi ascuns drogurile în transporturi de fructe, soia, zahăr, cărbune și alte produse și ar fi coordonat trecerea acestora prin porturile olandeze. Drogurile ar fi fost ulterior prelucrate în laboratoare clandestine și distribuite în mai multe țări europene.

Profiturile ar fi ajuns în Albania prin criptomonede și prin sume de bani transportate în numerar cu autobuzele. O parte din bani ar fi fost apoi spălată prin investiții imobiliare, inclusiv într-un bloc-turn din centrul capitalei Tirana și în vile construite pe litoral.

Potrivit procurorilor, Shehu și persoane apropiate acestuia ar fi avut un rol important în aceste operațiuni.

Anchetatorii au dispus înghețarea banilor încasați de Shehu din vânzarea terenurilor către compania implicată în proiectul susținut de Kushner.

Avocatul Kujtim Cakrani respinge acuzațiile și spune că Shehu a desfășurat exclusiv tranzacții imobiliare legitime. Potrivit apărării, eventualele legături cu alte persoane din dosar au avut la bază numai afaceri legale.

Acuzații privind terenuri obținute cu documente falsificate

Ancheta penală nu se limitează la acuzațiile de trafic de droguri și spălare de bani. Procurorii susțin că rețeaua ar fi dobândit proprietăți folosind presupuse drepturi istorice și documente falsificate.

Unul dintre cele mai importante terenuri menționate în dosar este chiar proprietatea din Zvernec pe care grupul lui Kushner intenționează să o transforme într-o destinație turistică de lux.

După căderea regimului comunist în 1991, Albania a adoptat mai multe legi pentru restituirea terenurilor confiscate de stat. Procedurile au generat însă numeroase revendicări suprapuse, procese și acuzații de corupție.

Locuitorii din Zvernec susțin că familiile lor au primit terenurile după prăbușirea regimului comunist, dar au descoperit, în anii 2000, că autoritățile locale înregistraseră proprietățile pe numele lui Artur Shehu.

Acesta și-ar fi justificat revendicările prin documente potrivit cărora un strămoș al său, Seit Shehu, deținuse terenurile înaintea perioadei comuniste.

Într-unul dintre cazuri, un avocat al lui Shehu a obținut în 2007 recunoașterea unei parcele prezentând autorităților un document funciar din perioada otomană. O instanță a stabilit ulterior că actul fusese tradus incorect: numele proprietarului original fusese înlocuit cu cel al lui Seit Shehu.

„Falsitatea acestui document a fost dovedită”, a stabilit Înalta Curte a Albaniei, potrivit WSJ.

Avocatul și arhivistul implicați în document au fost condamnați pentru infracțiuni legate de falsificarea actelor, deși procesul avocatului este rejudecat.

Artur Shehu și persoanele care revendică terenurile au obținut de-a lungul timpului hotărâri favorabile în diferite faze ale proceselor. Niciuna dintre acestea nu l-a obligat însă până acum pe Shehu să restituie proprietățile, iar mai multe litigii continuă.

Apărarea lui Shehu afirmă că familia acestuia a fost un mare proprietar funciar și că există suficiente documente autentice, inclusiv acte din perioada ocupației italiene și de la începutul secolului XX, care îi confirmă drepturile.

Cine este Artur Shehu

Artur Shehu, în vârstă de 60 de ani, locuiește în prezent în Miami. Potrivit documentelor imobiliare consultate de WSJ, acesta deține împreună cu soția sa, o fostă vedetă a televiziunii albaneze, o casă de aproximativ 370 de metri pătrați în Miami Beach.

Numele său a apărut în mai multe investigații de-a lungul ultimelor trei decenii.

În anii 1990, polițiști albanezi antidrog și autorități italiene l-au suspectat de legături cu mafia italiană, trafic de marijuana și transport ilegal de persoane către Italia. Investigațiile respective nu au condus la formularea unor acuzații.

În 1999, Shehu ar fi fost implicat într-un schimb de focuri cu o grupare rivală, într-un bar. Avocatul său susține însă că el a fost atacat de grupări procomuniste din cauza opiniilor sale anticomuniste.

Shehu s-a mutat în Statele Unite în 2001, a primit azil și ulterior cetățenia americană, potrivit avocatului său.

În 2012, procurorii italieni au încercat să obțină arestarea sa într-un dosar care viza o familie mafiotă din Italia. Shehu era coproprietarul unei gelaterii împreună cu un lider al mafiei italiene, de la care primise peste un milion de euro. De asemenea, îi închiriase acestuia un spațiu pentru un cazinou.

Judecătorul italian a respins solicitarea de arestare, considerând că nu existau suficiente dovezi că Shehu ar fi fost implicat în activități ilegale.

Ulterior, anchetatorii europeni l-ar fi observat în Monaco și Mallorca alături de persoane suspectate de trafic de droguri și crimă organizată. Nici aceste episoade nu au dus atunci la punerea sa sub acuzare.

Avocatul său susține că întâlnirile au avut legătură exclusiv cu afaceri legale și că Shehu nu a avut probleme cu justiția în alte state europene.

De la proiect turistic la „Revoluția Flamingo”

Tensiunile au escaladat la sfârșitul lunii aprilie, când terenul din Zvernec a fost împrejmuit cu garduri și sârmă ghimpată. Utilaje au început să curețe pădurea de pini și să niveleze dunele de nisip.

În momentul în care localnicii au venit să protesteze, agenții de securitate privată le-au blocat accesul. O înregistrare video arată cum un sătean este lovit în zona gâtului și apoi târât pe plajă, în timp ce polițiști aflați în apropiere nu intervin.

Grupul de dezvoltare s-a delimitat public de comportamentul agenților și a atribuit incidentul unei firme de securitate contractate pentru protejarea amplasamentului.

Imaginile au devenit însă virale și au provocat manifestații zilnice la Tirana. Protestatarii au folosit pancarte cu imagini ale lui Jared Kushner, Donald Trump și flamingilor care trăiesc în laguna Narta.

Mișcarea, denumită „Revoluția Flamingo”, s-a extins ulterior, criticile vizând corupția și dezvoltarea imobiliară necontrolată din Albania. Protestele durează de peste două luni și au atras zeci de mii de participanți, potrivit WSJ.

Proiectul a fost criticat inclusiv de oficiali europeni și de vedete precum artista Dua Lipa.

Dezvoltatorii: Achizițiile au fost legale

Un purtător de cuvânt al grupului de dezvoltare a declarat pentru WSJ că justiția albaneză este instituția care trebuie să soluționeze disputele privind proprietatea terenurilor și integritatea tranzacțiilor anterioare.

Compania spune că este la curent cu acuzațiile formulate împotriva vânzătorului, dar subliniază că proiectul și investitorii săi nu sunt vizați de ancheta penală.

„Continuăm să credem că achizițiile terenurilor au fost efectuate legal”, a transmis grupul.

Asher Abehsera, președintele Sazan Real Estate, a declarat în luna iunie că nu știa dacă firma sa îi plătise lui Shehu bani pentru terenuri. De asemenea, el a negat că ar fi cunoscut anterior disputele privind proprietatea, susținând că grupul nu identificase niciun litigiu.

Declarațiile contrastează însă cu scrisoarea transmisă dezvoltatorilor de localnici în septembrie 2024 și cu discuțiile purtate anterior de WSJ cu Abehsera pe tema proprietarilor contestați.

Proiectul are susținerea premierului Albaniei

Jared Kushner și Ivanka Trump au devenit interesați de Albania în timpul unei călătorii cu iahtul prin Marea Mediterană, după încheierea primului mandat al lui Donald Trump.

Cei doi au ajuns pe insula Sazan, unde au înotat și au explorat fostele obiective militare. Ulterior, Kushner a ajuns la o înțelegere cu premierul albanez Edi Rama pentru dezvoltarea insulei și și-a extins planurile către peninsula Zvernec, aflată la aproximativ opt kilometri distanță.

În proiect au intrat Asher Abehsera, conglomeratul albanez Kastrati și un grup de investiții din Qatar controlat de familia Al-Khayyat, care are experiență în dezvoltarea unor stațiuni în Maldive și în statele din Golf.

Investiția de 5 miliarde de dolari beneficiază de sprijinul ferm al premierului Edi Rama. Acesta susține că proiectul va atrage capital străin, va crea locuri de muncă și va contribui la dezvoltarea turismului albanez.

Deocamdată, grupul pregătește documentația pentru evaluarea impactului asupra mediului, procedură obligatorie înainte ca autoritățile să aprobe începerea construcțiilor.

Pentru locuitorii din Zvernec, scandalul nu este însă doar despre un proiect hotelier, protejarea mediului sau influența familiei Trump. Este o luptă pentru recuperarea terenurilor despre care susțin că le aparțin de generații.

„Singurul lucru pe care îl vreau acum este să-mi dea pământul înapoi”, a declarat Kostaq Konomi, liderul satului Zvernec.