Negrescu: România a intrat într-o „furtună financiară”. Euro este „un ultim avertisment” pentru politicieni

România a intrat într-o „furtună financiară”, iar ieșirea din această situație va deveni tot mai dificilă fără măsuri concrete pentru reducerea deficitului și recâștigarea încrederii investitorilor, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu. Declarațiile, făcute vineri pentru AGERPRES, vin în ziua în care euro a urcat la 5,3447 lei, iar ROBOR la trei luni a crescut la 6,11%.

În opinia consultantului, presiunile asupra monedei naționale transmit un mesaj care depășește piața valutară: investitorii cer predictibilitate, iar instabilitatea politică și incertitudinile privind finanțele publice riscă să se transforme în costuri mai mari pentru populație și companii.

„Am intrat, din păcate, într-o furtună financiară din care ne va fi din ce în ce mai greu să ieşim, în condiţiile în care nu avem planuri, nu avem soluţii, nu avem nici măcar idei despre ce trebuie să facem pentru a evita efectele unui val de inflaţie care se conturează la orizont şi ale unor creşteri de dobânzi care vor îngenunchea, din păcate, puterea de cumpărare şi competitivitatea companiilor româneşti”, a declarat Adrian Negrescu.

Euro, „un ultim avertisment” pentru clasa politică

Moneda europeană a fost cotată vineri de Banca Națională a României la 5,3447 lei, față de 5,2777 lei în ședința precedentă. Creșterea este de 6,7 bani, echivalentul unui avans de aproximativ 1,27%, euro atingând un nou maxim istoric în raport cu leul.

Adrian Negrescu interpretează această evoluție drept un semnal al deteriorării încrederii în economia românească.

„Semnalul dat de cursul euro reprezintă, din punctul meu de vedere, un ultim avertisment la adresa clasei politice că situaţia este una din ce în ce mai greu de gestionat”, a afirmat consultantul.

Acesta susține că deprecierea leului reflectă și retrageri de capital. În argumentația sa, Negrescu a invocat o scădere cu 80% a investițiilor străine directe în acest an și ceea ce a descris drept o „ieșire coordonată a capitalului” în ultimele 24 de ore.

„Tot mai mulţi investitori străini părăsesc România, iar deprecierea cursului reflectă faptul că asistăm la un adevărat fenomen de acest tip”, a susținut el.

Investitorii caută stabilitate. România trebuie să ofere un plan

În analiza consultantului, presiunile asupra României se suprapun unui context internațional în care fondurile de investiții și marile companii caută piețe considerate mai stabile.

Negrescu pune retragerile de capital pe care le invocă atât pe seama atractivității titlurilor de stat americane, în contextul creșterii dobânzilor din SUA, cât și pe lipsa de predictibilitate economică din România.

El a indicat, între factorii care amplifică temerile investitorilor, situația politică internă și evaluarea ratingului României de către S&P, așteptată vineri seara.

În acest context, consultantul consideră că autoritățile trebuie să depășească etapa declarațiilor generale și să prezinte obiective măsurabile.

„Este absolut necesar să trecem de la discursul de tipul asigurărilor date privind parcursul pro-occidental al României la fapte concrete. Altfel spus, să avem rapid un guvern care să vină cu un plan de guvernare foarte bine conturat, cu ţinte şi termene clare legate de reducerea deficitului bugetar, de respectarea angajamentului privind plata datoriilor şi de reformele pe care ni le-am asumat în faţa finanţatorilor străini”, a spus Adrian Negrescu.

BNR poate tempera cursul, dar ratingul rămâne o miză majoră

Consultantul economic consideră că Banca Națională se află în centrul eforturilor de limitare a presiunilor valutare. El apreciază că eventualele intervenții ale instituției ar putea tempera evoluția cursului, însă ridică problema capacității de reacție în cazul unei retrogradări a ratingului.

„Banca Naţională se află în momentul de faţă în prim-plan, iar intervenţiile ei coordonate în piaţa valutară probabil vor tempera evoluţia cursului, care este un barometru extrem de sensibil la realităţile economice”, a declarat Negrescu.

O eventuală coborâre în categoria „junk” este prezentată de consultant ca un scenariu de risc, în condițiile în care verdictul S&P nu fusese anunțat la momentul declarațiilor.

În opinia sa, îngrijorările investitorilor privind România există însă dincolo de rezultatul acestei evaluări și au legătură cu felul în care sunt gestionate economia și angajamentele financiare ale statului.

Dobânzile cresc, iar presiunea ajunge la populație și firme

Pe lângă deprecierea leului, datele prezentate pentru vineri indică și o creștere a ROBOR la trei luni la 6,11% pe an, de la 6,06% în ședința precedentă. Indicele este utilizat la calcularea dobânzilor pentru unele credite în lei cu dobândă variabilă.

Negrescu avertizează că evoluțiile cursului, ale dobânzilor și ale prețurilor la energie și carburanți pot eroda puterea de cumpărare și competitivitatea companiilor.

În analiza sa, instalarea unui guvern cu un program coerent este esențială pentru a convinge finanțatorii că România își va respecta obligațiile. Consultantul estimează că statul se împrumută cu echivalentul a aproximativ un miliard de euro pe săptămână și subliniază dependența de finanțarea externă.

„Este fundamental să avem un guvern care să vină cu un program de guvernare coerent, care să reafirme în ochii investitorilor [...] faptul că ne vom ţine de reforme, ne vom plăti datoriile şi vom fi capabili să ne respectăm angajamentele în faţa celor care ne împrumută în momentul de faţă”, a afirmat acesta.

Mesajul său către autorități este că întârzierea măsurilor poate adânci pierderea de încredere, cu efecte resimțite în întreaga economie.

„Fără nişte elemente concrete de credibilitate, pe care autorităţile, politicienii să le aducă în spaţiul public, mi-e teamă că încrederea investitorilor în România va fi din ce în ce mai mică, iar efectele le vom simţi cu toţii”, a avertizat Adrian Negrescu.