Ginerele lui Trump, prins în noul scandal imobiliar din Balcani, stârnește îngrijorări și la Bruxelles

Un proiect imobiliar de lux legat de Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump, a devenit unul dintre cele mai sensibile subiecte politice din Albania. Mii de oameni protestează zilnic la Tirana, procurorii verifică tranzacțiile cu terenuri, iar Comisia Europeană avertizează că dezvoltarea unor zone protejate ar putea afecta parcursul țării către Uniunea Europeană.

Investiție de miliarde, proteste zilnice și presiune politică pe Guvern

De peste trei ani, Jared Kushner încearcă să construiască hoteluri și resorturi de lux într-o zonă a Europei de Est care, în mod tradițional, nu a atras foarte mult capital american. Proiectul din Albania, însă, a ajuns să provoace o criză politică internă, cu proteste ample, acuzații de corupție, tensiuni legate de protecția mediului și întrebări despre felul în care statul albanez gestionează terenurile publice sau fostele proprietăți revendicate.

În centrul scandalului se află un proiect de dezvoltare turistică în zona Zvërnec, un sat aflat pe coasta Albaniei, pe o peninsulă îngustă, cu plaje spectaculoase și o lagună unde se hrănesc flamingo. Tocmai această imagine a devenit simbolul protestelor, manifestanții vorbind despre o „revoluție a flamingilor”.

Planul prevede construcția de hoteluri, vile și alte facilități turistice pe o zonă considerată sensibilă din punct de vedere ecologic. Proiectul de la Zvërnec este doar o parte a unei investiții mai ample, estimată la aproximativ 5 miliarde de dolari, care include și insula Sazan, fostă insulă militară, unde partenerii lui Kushner vor să dezvolte un resort ultraluxos.

Pentru premierul albanez Edi Rama, investiția este prezentată ca o șansă economică majoră pentru una dintre cele mai sărace țări europene. Rama a apărat aproape zilnic proiectul, susținând că Albania are nevoie de turism de lux și de investiții capabile să creeze locuri de muncă și să ridice nivelul economiei locale.

Premierul albanez Edi Rama

De ce a explodat scandalul acum

Deși negocierile și planurile pentru dezvoltarea zonei durează de mai bine de doi ani, proiectul a intrat brusc în atenția publică după ce dezvoltatorii au împrejmuit terenul cu garduri și sârmă ghimpată. Localnicii și protestatarii ajunși la fața locului s-au confruntat cu agenți de securitate privați, iar un clip video în care un bărbat este bruscat și târât prin praf s-a răspândit rapid.

Asher Abehsera, unul dintre partenerii lui Kushner implicați în dezvoltare, a descris imaginile ca fiind „oribile” și a spus că ridicarea gardului a fost o decizie greșită, pe care a atribuit-o unui contractor terț. Gardurile și sârma ghimpată au fost între timp îndepărtate.

Abehsera a declarat că respectă dreptul albanezilor de a protesta, dar a susținut că multe dintre criticile aduse proiectului vin înainte ca dezvoltatorii să fi prezentat public detaliile despre ce vor să construiască: „Va exista implicare și va exista dialog. Suntem angajați să creăm un loc care cred că nu doar va fi frumos, ci și plăcut”.

Kushner nu a comentat situația. Potrivit lui Abehsera, acesta nu ar mai fi avut o implicare majoră în proiect de când a revenit în zona negocierilor privind Orientul Mijlociu în cadrul administrației Trump. În schimb, proiectul este lucrat în mare măsură împreună cu familia Al-Khayyat din Qatar, investitoare în ambele proiecte albaneze.

Mănăstirea Sf. Maria din Laguna Zvernec

Comisia Europeană a transmis un avertisment Albaniei

Scandalul are și o miză europeană. Albania este de ani de zile în proces de apropiere de Uniunea Europeană, iar reglementările sale de mediu au intrat acum sub lupa Bruxellesului. Comisia Europeană a transmis că și-a exprimat îngrijorarea atât față de proiect, cât și față de impactul unei legi albaneze menite să atragă mari investitori.

Legea adoptată în 2024 permite construirea unor proiecte turistice de cel puțin cinci stele în zone protejate de mediu. Pentru Guvernul Rama, aceasta este o piesă importantă în strategia de transformare a Albaniei într-o destinație pentru turismul de lux. Pentru critici, însă, legea deschide ușa dezvoltărilor imobiliare agresive în zone fragile, cu riscuri majore pentru ecosisteme și pentru comunitățile locale.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a avertizat autoritățile albaneze să se abțină de la acțiuni care ar putea submina eforturile țării de aderare la UE. Mesajul este important, pentru că transformă un conflict local într-un dosar cu potențiale consecințe externe.

Insula Sazan, Albania

Terenuri revendicate, acuzații de corupție și anchetă a procurorilor

O altă problemă majoră este statutul terenurilor. Zona Zvërnec este prinsă într-o rețea complicată de litigii de proprietate, o situație frecventă în Albania, unde proprietățile au fost naționalizate în perioada comunistă, iar procesul de restituire după căderea regimului a fost lung, confuz și adesea contestat.

Dezvoltatorii susțin că au cumpărat terenurile de la mai multe companii și familii bogate care revendicau dreptul de proprietate. Procurorii anticorupție investighează acum transferurile de terenuri din zonă. Un purtător de cuvânt al dezvoltatorilor a spus că aceștia nu au fost contactați de procuratură.

În paralel, mai mulți localnici susțin că terenurile le aparțin de drept și că se luptă de ani de zile în instanță pentru ele. Unul dintre aceștia, Petraq Balliu, în vârstă de 61 de ani, spune că familia sa a cumpărat terenul în 1933 și l-a folosit pentru pășunat. Deși o decizie din 2003 i-ar fi recunoscut dreptul de proprietate, litigiile ulterioare au lăsat terenul sub controlul unor proprietari mai mari. „Nu vreau să construiesc un resort. Vreau doar terenul înapoi”, a spus Balliu.

Protes violent la Tirana, Albania / Foto: Malton Dibra / EPA / AGERPRES

Albania, Serbia și aceeași problemă pentru proiectele Kushner

Criza din Albania amintește de un alt proiect imobiliar al lui Jared Kushner, de această dată în Serbia. La Belgrad, acesta spera să construiască un hotel sub brandul Trump pe locul fostului sediu al armatei, bombardat de NATO. Și acolo au apărut proteste, anchete ale procurorilor privind aprobările rapide date de autorități și critici legate de modul în care guvernele balcanice încearcă să atragă bunăvoința politică a administrației Trump.

În cele din urmă, Kushner s-a retras din proiectul din Serbia. În Albania, însă, partenerii săi insistă că dezvoltarea poate continua, dacă populația va vedea beneficiile economice și detaliile proiectului.

Ramez Al-Khayyat, partener al lui Kushner și membru al unei familii care a dezvoltat resorturi insulare în Maldive și în alte zone turistice, spune că decizia finală trebuie să aparțină albanezilor. „Dacă văd că nu există valoare în proiect, nu îl vom face”, a declarat acesta, adăugând însă că nu se așteaptă la un asemenea scenariu: „Nu sunt îngrijorat”.

Protestele au depășit tema unui simplu resort

Pentru mulți manifestanți, cazul Zvërnec nu mai este doar despre o investiție imobiliară. Protestele au devenit un canal prin care albanezii exprimă frustrări mai largi față de corupție, infrastructură slabă, servicii publice deficitare, degradarea mediului și concentrarea puterii politice.

Fred Abrahams, autorul volumului „Modern Albania”, spune că acest protest este diferit de manifestațiile obișnuite, pentru că nu este strict partizan. El îl descrie drept „cel mai mare și mai semnificativ protest civic de la căderea comunismului”.

Kristina Xhiveli, o ingineră de mediu în vârstă de 30 de ani care a participat la marșurile din Tirana, spune că oamenii sunt epuizați de problemele zilnice ale țării. „Și apoi îl auzi pe premier vorbind despre resorturi de 4 miliarde de euro. Nu este o nebunie?”, a spus ea.

De partea cealaltă, Guvernul albanez susține că tocmai astfel de investiții ar putea scoate economia din zona proiectelor mici și ar putea aduce țării un profil turistic comparabil cu Grecia sau Muntenegru. Întrebarea este dacă acest model de dezvoltare poate fi construit fără să sacrifice zone protejate, drepturi de proprietate disputate și încrederea publicului.

Pentru moment, proiectul de la Zvërnec este încă în faza de planificare, dezvoltatorii lucrează la evaluarea de impact asupra mediului, iar acordul pentru insula Sazan nu a fost încă finalizat. Dar scandalul a arătat deja cât de greu este, în Balcani, să separi investițiile mari de politică, proprietate, mediu și influență externă.