România, 30 de ani de ratinguri. Cine a scos țara din „junk” și sub ce guverne a fost retrogradată

România primește ratinguri internaționale din 1996, iar în cele trei decenii de evaluări a trecut prin retrogradări severe, promovări înaintea aderării la Uniunea Europeană și reveniri dificile după criza financiară. Astăzi, cele trei mari agenții păstrează țara pe ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă.

Înaintea evaluării Standard & Poor’s programate pentru 2 octombrie, istoricul arată cât de greu se câștigă încrederea creditorilor și cât de mult poate dura recuperarea unui calificativ pierdut. După retrogradările din 2008, România a revenit în categoria „investment grade” în 2011 la Fitch și abia în 2014 la S&P, conform istoricului evaluărilor.

1996: primele ratinguri, în timpul Guvernului Văcăroiu

Debutul evaluărilor internaționale moderne ale României datează din 1996, când premier era Nicolae Văcăroiu. Ratingurile au însoțit accesul țării la piețele internaționale de capital, după anii în care finanțarea externă depindea în mare măsură de relația cu instituțiile financiare internaționale.

La 6 martie 1996, România figura cu BB- la Standard & Poor’s și Ba3 la Moody’s. Istoricul publicat de Ministerul Finanțelor pentru Fitch începe tot la 6 martie 1996, cu BB-. Toate aceste calificative se aflau în categoria speculativă, sub pragul recomandat investițiilor.

România era evaluată încă de atunci și de Japan Credit Rating Agency, JCR, după cum consemnează un raport al FMI din 1997. Prin urmare, istoria ratingurilor țării nu se limitează la cele trei agenții care domină astăzi dezbaterea publică.

Cine acordă notele și ce înseamnă pragul „junk”

Cele trei agenții urmărite cel mai atent pentru finanțarea României sunt S&P Global Ratings, Moody’s Ratings și Fitch Ratings.

Ele folosesc scări diferite. BBB- la S&P și Fitch este echivalentul Baa3 la Moody’s: ultima treaptă din categoria „investment grade”. O retrogradare cu o treaptă, la BB+ sau Ba1, înseamnă trecerea în categoria speculativă, numită frecvent „junk”.

Perspectiva indică direcția posibilă a unei evaluări viitoare. O perspectivă negativă nu înseamnă că ratingul a fost deja redus, iar trecerea perspectivei de la negativă la stabilă nu echivalează cu o majorare a calificativului.

Pentru comparația istorică, cronologia de mai jos urmărește calificativele pe termen lung în valută. Evaluările datoriei în lei, ratingurile pe termen scurt și plafoanele de țară pot avea valori diferite.

1998-1999: căderea severă, sub Guvernul Radu Vasile

Primele retrogradări majore au venit în 1998, în timpul Guvernului Radu Vasile, pe fondul dificultăților economice și financiare ale perioadei.

S&P a coborât calificativul României de la BB- la B+ în mai 1998, apoi la B- în octombrie. Moody’s a ajuns la B3 în noiembrie, iar Fitch a redus ratingul la B în decembrie. În martie 1999, Fitch a coborât încă o treaptă, la B-, tot în mandatul lui Radu Vasile.

România nu a intrat pentru prima dată în „junk” în 1998. Calificativele inițiale, din 1996, erau deja speculative. Deciziile din 1998 și 1999 au împins țara mai adânc în această categorie.

2000-2006: recuperarea și promovările înaintea aderării la UE

Primele semne de revenire apar în 2000, sub Guvernul Mugur Isărescu. Fitch ridică ratingul de la B- la B, iar S&P stabilizează perspectiva calificativului B-. În anii următori, sub Guvernul Adrian Năstase, evaluările se îmbunătățesc treptat.

La 17 noiembrie 2004, Fitch acordă României BBB-, prima promovare în categoria recomandată investițiilor dintre cele trei mari agenții. Premier era Adrian Năstase. Agenția invoca politica fiscală prudentă, reformele structurale și perspectivele aderării la Uniunea Europeană.

La 6 septembrie 2005, S&P promovează România la BBB-, în timpul Guvernului Călin Popescu-Tăriceanu. Agenția lega îmbunătățirea evaluării de progresele reformelor și de apropierea aderării la UE.

În 2006, tot sub Tăriceanu, Fitch urcă la BBB, peste pragul minim de „investment grade”. Moody’s acordă Baa3 la 6 octombrie 2006, astfel încât, înaintea aderării din 1 ianuarie 2007, România se afla în categoria recomandată investițiilor la toate cele trei agenții.

2008: două retrogradări, înainte de instalarea Guvernului Boc

Criza financiară internațională marchează o nouă ruptură.

La 27 octombrie 2008, S&P reduce ratingul României de la BBB- la BB+. În noiembrie, Fitch coboară de la BBB la BB+, o retrogradare de două trepte. Ambele decizii sunt luate când premier era încă Călin Popescu-Tăriceanu. Guvernul Emil Boc se instalează abia în decembrie.

Moody’s păstrează Baa3. România pierde, așadar, statutul recomandat investițiilor la două dintre cele trei mari agenții, fără să fie retrogradată simultan de toate.

2011 și 2014: revenirea, sub Boc și Ponta

Fitch readuce România în „investment grade” la 4 iulie 2011, prin majorarea calificativului de la BB+ la BBB-, în timpul Guvernului Emil Boc. Evaluarea reflecta revenirea economiei, îmbunătățirea exporturilor și reducerea dezechilibrelor bugetare și externe.

S&P face aceeași promovare la 16 mai 2014, în timpul Guvernului Victor Ponta. Agenția sublinia progresele în reducerea dezechilibrelor externe, consolidarea fiscală și stabilitatea sectorului financiar. Din acel moment, România este din nou în categoria recomandată investițiilor la toate cele trei agenții.

Istoricul pe ani: ratinguri și guverne

Tabelul arată calificativele în vigoare la sfârșitul fiecărui an, iar pentru 2026, situația verificată până la 1 octombrie. Guvernele sunt cele care s-au succedat în anul respectiv; asocierea exactă a principalelor decizii cu premierul în funcție este explicată în text.

Seriile istorice sunt prezentate în evidențele Ministerului Finanțelor și în bazele de date privind ratingurile suverane.
______________________

Ilie Bolojan, ulterior cu atribuții limitate după demiterea guvernului

Succesiunea cabinetelor și a premierilor este documentată în cronologiile guvernelor României; pentru 2026, sursele recente consemnează continuarea mandatului interimar al lui Ilie Bolojan.

Din 2014, aceleași note. Perspectivele au oscilat

Tabelul arată o stagnare îndelungată: din 2014, România nu a mai urcat peste BBB-/Baa3 la cele trei mari agenții. În interiorul acestei perioade au existat însă schimbări ale perspectivelor.

În decembrie 2015, sub Guvernul Dacian Cioloș, Moody’s a acordat perspectivă pozitivă, fără să majoreze ulterior calificativul. În aprilie 2017, sub Guvernul Sorin Grindeanu, perspectiva a revenit la stabilă.

În decembrie 2019, în timpul Guvernului Ludovic Orban, S&P a schimbat perspectiva la negativă. În 2020, Moody’s și Fitch au trecut, de asemenea, la perspectivă negativă. În 2021, sub Guvernul Florin Cîțu, S&P și Moody’s au revenit la perspectivă stabilă. Fitch a făcut această schimbare în martie 2023, când premier era Nicolae Ciucă.

2024-2026: avertismentele revin la toate cele trei agenții

Noul val de avertismente începe la 17 decembrie 2024, când Fitch schimbă perspectiva României din stabilă în negativă, păstrând BBB-. Premier era Marcel Ciolacu.

La 24 ianuarie 2025, S&P trece la perspectivă negativă, iar la 14 martie 2025, Moody’s face aceeași schimbare, tot în timpul Guvernului Ciolacu. Calificativele rămân BBB-, respectiv Baa3.

Prin urmare, Guvernul Ilie Bolojan, instalat în iunie 2025, a preluat o țară care avea deja perspectivă negativă la toate cele trei mari agenții.

Până la 1 octombrie 2026, România păstrează statutul „investment grade”, dar și perspectivele negative. Evaluarea S&P din 2 octombrie vine pe fondul prelungirii crizei politice și al presiunilor asupra finanțelor publice.

Agenția japoneză are o evaluare diferită

JCR completează tabloul. Agenția japoneză a majorat în martie 2016 ratingul României în valută la BBB, în timpul Guvernului Dacian Cioloș.

În martie 2025 a schimbat perspectiva la negativă, iar la 27 martie 2026 a readus-o la stabilă, păstrând BBB pentru datoria în valută și BBB+ pentru cea în moneda națională. România are astfel o evaluare mai favorabilă la JCR decât la S&P, Moody’s și Fitch.

Ratingul reflectă și moștenirea economică a unui guvern

Cronologia permite identificarea premierului aflat în funcție la fiecare decizie, dar nu transformă automat o promovare sau o retrogradare într-un verdict exclusiv asupra acelui cabinet.

Agențiile evaluează capacitatea statului de a-și plăti obligațiile, ținând cont de indicatori economici, politici publice și riscuri care se acumulează în timp. O decizie poate reflecta atât măsurile guvernului în funcție, cât și dezechilibrele sau reformele moștenite.

Istoricul României arată însă un fapt concret: pierderea categoriei recomandate investițiilor se poate produce rapid, în timp ce recuperarea ei poate necesita ani. După 2008, revenirea a durat aproape trei ani la Fitch și peste cinci ani la S&P