De ce critică Bruxellesul ajutoarele generalizate pentru energie

Guvernele Uniunii Europene au cheltuit 17,9 miliarde de euro în 2026 pentru a proteja populația și companiile de scumpirea petrolului și gazelor, însă Comisia Europeană avertizează că cea mai mare parte a sprijinului nu respectă recomandările privind ajutoarele țintite. Bruxellesul cere o schimbare de abordare, într-un moment în care statele se împrumută mai scump, iar perspectivele economice pentru anul viitor se deteriorează.

Evaluarea apare într-o notă pregătită pentru discuțiile miniștrilor de Finanțe din zona euro din 8 octombrie, potrivit Reuters. Executivul comunitar recomandă și investiții în rețelele electrice, precum și o taxare mai redusă a electricității decât a gazelor, pentru a încuraja renunțarea la combustibilii fosili.

Peste două treimi din sprijin merge către măsuri generalizate

De la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, 25 de state membre au adoptat măsuri fiscale pentru atenuarea impactului prețurilor ridicate la energie. Costul bugetar cumulat este de 17,9 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 0,1% din PIB-ul Uniunii Europene.

Principala critică a Comisiei privește felul în care sunt distribuiți acești bani. Mai mult de două treimi din sprijin este acordat prin măsuri generalizate asupra prețurilor, care nu fac o diferențiere suficientă între beneficiari în funcție de nevoia de ajutor.

„Mai mult de două treimi din sprijin vizează măsuri generalizate privind prețurile și, prin urmare, nu sunt în linie cu măsurile pe termen scurt care să-i vizeze pe cei mai vulnerabili, să minimizeze costurile fiscale și să susțină decarbonizarea sistemului de energie”, arată Executivul comunitar în nota citată de Reuters.

Miza este eficiența banilor publici: o intervenție care reduce prețul pentru toți consumatorii ajunge și la cei care își pot permite să suporte scumpirile. Ajutoarele țintite ar permite concentrarea resurselor asupra gospodăriilor și companiilor cu adevărat afectate.

Statele se împrumută mai scump pentru a finanța ajutoarele

Avertismentul vine pe fondul creșterii costurilor de finanțare ale guvernelor europene. Comisia subliniază că această evoluție impune prudență fiscală, deoarece măsurile de sprijin pun o presiune suplimentară asupra bugetelor.

„Între timp, costurile de împrumut ale statelor membre UE au crescut substanțial, subliniind necesitatea prudenței fiscale”, se precizează în document.

Randamentele obligațiunilor guvernamentale din zona euro se află la niveluri ridicate, iar piețele anticipează alte trei majorări ale dobânzilor Băncii Centrale Europene până la sfârșitul lunii iunie 2027. Aceste așteptări nu reprezintă însă decizii deja luate de BCE.

Pentru guverne, combinația dintre energie scumpă și finanțare mai costisitoare complică răspunsul la criză. Presiunea pentru compensarea facturilor crește tocmai când acoperirea cheltuielilor prin împrumuturi devine mai împovărătoare.

Lecția crizei din 2022-2023: sprijin temporar și bine direcționat

Comisia Europeană invocă experiența crizei energetice din 2022-2023 și cere ca eventualele intervenții suplimentare să fie limitate în timp și concepute în funcție de nevoile beneficiarilor.

Dacă guvernele vor să ajute consumatorii și companiile, ar trebui să recurgă la măsuri „bine concepute, direcționate și temporare”, potrivit notei.

Recomandarea urmărește atât limitarea costurilor bugetare, cât și păstrarea stimulentelor pentru reducerea consumului de combustibili fosili. Compensarea generalizată a scumpirilor poate diminua interesul pentru economisirea energiei sau pentru trecerea la alternative.

În paralel cu ajutoarele de urgență, Bruxellesul pune accent pe investiții care pot reduce vulnerabilitatea Europei la viitoare șocuri energetice.

Electricitatea, favorizată fiscal față de gaze

Executivul comunitar recomandă dezvoltarea rețelelor electrice și o taxare mai redusă a electricității decât a gazelor. Scopul este ca trecerea de la combustibili fosili la soluții electrice să devină mai atractivă pentru gospodării și companii.

Această orientare leagă răspunsul imediat la criză de transformarea sistemului energetic: sprijin pentru cei afectați acum, dar și investiții care să reducă dependența de petrol și gaze în anii următori.

Gazele s-au dublat, iar perspectivele pentru 2027 se înrăutățesc

Prețurile de referință ale gazelor în Europa s-au dublat de la începutul războiului din Iran, declanșat la sfârșitul lunii februarie. În septembrie, acestea au atins cel mai ridicat nivel de la sfârșitul anului 2022.

Companiile europene avertizează că energia scumpă le subminează competitivitatea, în timp ce guvernele sunt presate să adopte măsuri suplimentare pentru populația afectată de creșterea facturilor.

Pe acest fundal, Comisia estimează pentru 2026 o creștere a economiei zonei euro ușor peste nivelul de 0,9% anticipat în mai. Pentru 2027, însă, avansul economic va fi probabil mai redus decât estimarea de 1,2%.

Nota pregătește astfel o discuție dificilă pentru miniștrii de Finanțe: cât sprijin mai pot acorda statele, cui trebuie să ajungă banii și cum pot fi limitate costurile fără a lăsa consumatorii vulnerabili expuși scumpirilor.