De ce unii fac forme grave de Covid-19 și alții nu

Oamenii de știință lucrează din greu pentru a înțelege motivele care stau la baza unor astfel de discrepanțe uriașe în ceea ce privește simptomele și rezultatele. O teorie este că răspunsul imunitar este adânc înfipt în genele noastre.

Știm că vârsta și afecțiunile preexistente, cum ar fi hipertensiunea, joacă un rol important în determinarea modului în care oamenii reacționează odată ce au contractat Covid-19. Dar acestea nu explică marea diversitate a simptomelor. Studierea geneticii virusului și a persoanelor care sunt mai sensibile la SARS-CoV-2 nu numai că ar putea ajuta la identificarea și protejarea celor mai expuși riscului, dar ar putea ajuta la accelerarea tratamentului și la dezvoltarea unor medicamente, scrie Bloomberg.

„Ce anume îi face pe unii foarte bolnavi și pe alții deloc? Există două posibilități majore ", spune Kári Stefánsson, șeful deCODE Genetics, o filială islandeză a Amgen Inc. care a realizat unele dintre cele mai ample studii ale virusului până în prezent. Unul este secvența genetică a virusului în sine și care spune  că unele tulpini îi fac pe oameni mai bolnavi decât alții, spune el. Al doilea studiu cercetează genetica unică a fiecărei persoane care se îmbolnăvește.

Citește și: Vaccin împotriva covid-19. A fost prima care l-a primit

Genele unora îi pot face pe unii pur și simplu mai vulnerabili la boli grave, în timp ce genetica altora poate conferi rezistență. În general, este acceptat faptul că genele noastre joacă un rol în modul în care reacționăm la infecțiile virale. 

În ultimele săptămâni, s-au mobilizat eforturi pentru a studia bazele genetice ale răspunsului organismului uman la virus. La ora actuală sute de oameni de știință din zeci de instituții medicale din lume efectuează mai mult de 100 de studii care își propun să examineze genetica persoanelor infectate de SARS-CoV-2. "Este clar că nu înțelegem de ce există atât de multe diferențe între persoanele care răspuns la Covid-19", a declarat Eric Topol, directorul Scripps Research Translational Institute din La Jolla, California. 

Speranța este că astfel de dovezi care să demonstreze legătura dintre moștenirea genetică și forma bolii, vor fi găsite în curând. 

Cercetătorii au început deja să înțeleagă cine este acum mai vulnerabil la îmbolnăvire. La unii sistemul imunitar reacționează violent iar acest răspuns la infecție devine potențial declanșator al formei severe a bolii. Deoarece organismul depune un efort intens pentru a lupta împotriva agentului patogen, sistemul imunitar reacționează excesiv ceea ce poate fi fatal.

Copiii cu sisteme imunitare mai puțin dezvoltate ar putea fi mai puțin vulnerabili la forme grave, tocmai din acest motiv. Dovada provenită de la DECODE sugerează că și la femei simptomele severe sunt prezente mai rar. Cei cu simptome grave sunt adulții în vârstă și persoane cu afecțiuni inflamatorii iar multe dintre aceste afecțiuni au și o componentă genetică.