Bulgaria investește 7 milioane de euro în modernizarea porturilor Varna și Burgas
21 Februarie 2026
Creștere economică anemică în România și deficitul bugetar ar putea pune presiune pe noul guvern care se va instala ca Palatul Victoria după alegerile din această iarnă.
Creștere economică sub așteptări în România
Economia României a crescut cu doar 1,1% în al treilea trimestru din 2024, sub estimările analiștilor de 1,6%, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Deși guvernul a mărit investițiile în infrastructură și cheltuielile sociale înainte de alegerile prezidențiale și parlamentare, creșterea economică a stagnat față de trimestrul anterior, reflectând încetinirea economiilor din Europa de Est.
Presiuni bugetare și inflație ridicată
Guvernul a crescut cheltuielile publice pentru a sprijini economia înaintea alegerilor, dar deficitul bugetar al României ar putea depăși pragul de 7% din PIB în acest an. Acest nivel ridicat al deficitului pune presiune pe viitorul guvern să ia măsuri, inclusiv posibile creșteri de taxe pentru a acoperi diferența. În același timp, România continuă să aibă una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Uniunea Europeană, fapt ce a determinat Banca Națională să mențină costurile de împrumut la 6,5%.
Context regional dificil
Încetinirea economiei românești este parte a unei tendințe regionale mai largi. În timp ce Polonia, cea mai mare economie din Europa de Est, a înregistrat o încetinire a creșterii, iar Ungaria a intrat în recesiune, Republica Cehă a reușit o creștere economică modestă. Economiile est-europene, puternic dependente de consumul intern și de exporturi, sunt afectate de încetinirea economiei Germaniei, principalul partener comercial al regiunii.
Kevin Daly, economist la Goldman Sachs, estimează că un impuls fiscal puternic din partea României ar putea aduce o creștere economică în a doua jumătate a anului, dar contextul fiscal și economic complicat pune sub semnul întrebării această revenire.