Acest eveniment, care a paralizat o mare parte din nordul Europei în februarie şi martie 2018, a provocat daune de peste un miliard de euro pe zi doar în Regatul Unit.

Potrivit unui studiu publicat joi în revista Nature Geoscience, aceste furtuni de zăpadă excepţionale au fost o consecinţa directă a apelor "anormal de calde" din Marea Barents, 60% din suprafaţa căreia a rămas fără gheaţa marină cu câteva săptămâni înainte de acest eveniment supranumit "Bestia din Est" în Marea Britanie.

Odată cu încălzirea Arcticii, mai rapidă decât în restul planetei, vortexul polar - o zonă de aer rece şi presiune scăzută tipică polilor în timpul anotimpurilor reci - manifestă o tendinţă mai mare de deplasare spre sud.

Citește și: O piatră neobișnuită, descoperită pe Marte. Ce spune NASA FOTO

"Ceea ce am constatat este că banchiza este într-adevăr un înveliş deasupra oceanului. Odată cu dispariţia sa pe termen lung pe teritoriul Arcticii începând cu anii 1970, mai multă umiditate pătrunde în atmosferă în timpul iernii, ceea ce are un impact direct asupra vremii din sud, provocând episoade extreme de ninsoare", a explicat autoarea principală a studiului, Hannah Bailey.

Aproximativ 140 de gigatone de apă s-au evaporat din mare, reprezentând 88% din umiditatea care a căzut sub formă de zăpadă peste Europa, conform calculelor oamenilor de ştiinţă.

Studiul concluzionează că, în cazul în care tendinţele actuale de încălzire continuă, Marea Barents care rămâne fără gheaţă va reprezenta o sursă majoră de umiditate pentru Europa continentală, provocând ploi sau căderi de zăpadă abundente, cu impact asupra infrastructurii şi traficului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.