Pachetul de măsuri fiscal-bugetare pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament prevede o limită zilnică de 5.000 de lei, dar legea nu se aplică, deocamdată, pentru că a fost contestată la Curtea Constituțională. 

Momente conjuncturale

"Ceea ce pot să vă asigur este că nu se pune niciodată problema dispariții cash-ului. Știu că de aici se pleacă în tot solul de teorii legate de dispariția cash-ului. Acestea sunt niște limitări legate de anumite momente conjuncturale, decise de cei care au luat această inițiativă legislativă, dar dispariția cash-ului e exclusă. 

Și vreau să adaug că inclusiv la Banca Centrală Europeană s-a discutat despre acest chestiune, nu neapărat cu privire la legislația noastră. Însă apar tot soiul de legislații restrictive de utilizare a cash-ului în diferite țări și, iată, suntem și noi în această chestiune. Banca Centrală Europeană a spus explicit nu se pune niciodată problema dispariției cash-ului, chiar dacă este încurajată o formă sau alta de plată electronică. 

Noi nu am fost implicați

Noi, Banca Națională, n-am fost implicați în această în această discuție. Ea ține, așa cum a fost explicată, de evaziunea fiscală, de alte lucruri care țin mai degrabă de activitate altor instituții”, a subliniat reprezentantul BNR. 

Recunoscând că, într-adevăr, ”bancarizarea slabă a populației este o problemă în România”, în condițiile în care unul dintre trei cetățeni nu are cont bancar și, implicit, nici card, Dan Suciu s-a arătat sceptic că ”prin limitări administrative de utilizare a cash-ului vom determina oamenii să meargă mai mult spre digitalizare, pentru că, evident, sunteți de acord cu mine: e mult mai simplu să plătești cu cardul. Acuma, nu vorbim de comisioanele băncilor. Facilitatea de plată cu cardul e imensă, nu mai trebuie să stai să-ți numeri banii(...)

Eu cred că (cei din mediul rural) dacă deja au o activitate comercială mai mare, e imposibil să nu aibă cont bancar și ar fi bine să vadă oportunitățile și avantajele pe care un cont bancar și o plată digitalizată le oferă. Sigur că limitările sunt inconfortabile. Justificarea celor care au avut această inițiativă legislativă a fost de a încerca să limiteze plățile la negru. Banca Națională a României afirmă ferm că niciodată, într-o perspectivă de timp rezonabilă, nu va dispărea cash-ul. 

Cash-ul este foarte important

Pentru Banca Națională, cash-ul este foarte important. Noi suntem emitenți de bilete de bancă, adică de cash, noi le emitem. Deci nu, nu vrem să dispară, evident, aceste instrumente de plată. Pe de altă parte, drumul trebuie să fie spre digitalizare și spre plată electronică. Adică vrem, nu vrem, lucrurile merg în direcția aceasta și sunt niște avantaje extraordinare pe care plățile electronice ți le dau.

Ar trebui să le promovăm, mai degrabă, decât să le administrăm prin interzicere. Trebuie să promovăm aceste lucruri și să creăm o oportunități atât pentru plata electronică, cât și pentru plată cash. Iar atunci oamenii vor vedea diferențele și vor opta de bunăvoie pentru una sau alta, așa cum au interesele", a spus Dan Suciu la Antena 3 CNN.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.