Epidemia, apărută iniţial în China, a ajuns săptămâna trecută în nordul Italiei, sporind temerile unei scăderi semnificative a economiei europene şi globale.

Conform reglementărilor UE, statele cu un nivel ridicat al datoriei, precum Italia, trebuie să-şi ţină sub control cheltuielile şi să-şi reducă datoria. Dar ele au cerut "clauze de flexibilitate legate de aşa numitele circumstanţe excepţionale", a afirmat Gentiloni, la o conferinţă de presă, răspunzând întrebărilor dacă Bruxelles-ul ar putea acorda Italiei flexibilitate suplimentară pentru a sprijini gestionarea impactului epidemiei.

Discuţiile cu statele afectate vor avea loc în următoarele luni, pentru a evalua în ce condiţii pot beneficia de flexibilitate fiscală, a explicat comisarul european pentru afaceri economice. Acesta a adăugat că este prea devreme pentru estimarea impactului economic al epidemiei, dar a recunoscut că se observă deja "o materializare parţială" a riscurilor negative cauzate de coronavirus.

"Totuşi nu ne aşteptăm să fie necesară o reacţie de la BCE, în principal deoarece acesta este un şoc tranzitoriu care nu este rezolvat prin politica monetară. În schimb, reacţiile se vor concentra pe politicile fiscale care să furnizeze suport ţintit", susţin analiştii de la J.P. Morgan.

Primul caz de coronavirus din România a fost confirmat

Şi Laura Castelli, adjunctul ministrului italian al Economiei, a declarat marţi că Uniunea Europeană ar trebui să ofere Italiei mai mult timp pentru îndeplinirea ţintelor sale bugetare, dacă epidemia de coronavirus va avea un impact semnificativ asupra economiei.

Întrebată dacă Italia va cere Bruxelles-ului flexibilitate suplimentară pentru a sprijini gestionarea impactului epidemiei, oficialul a declarat că există posibilitatea ca UE să facă asta dacă va fi necesar.

"Există resurse pe care ni le poate acorda UE în cazul evenimentelor economice care ar putea duce la o scădere considerabilă a PIB-ului. Sperăm că nu va fi necesar, dar este o situaţie în care UE ar trebui să ajute", a explicat Castelli, la postul de radio RAI Uno.

Italia, a treia economie din zona euro, a înregistrat un declin de 0,3% în trimestrul patru din 2019 şi ar putea intra în recesiune anul acesta. Analiştii se aşteaptă ca turismul, care contribuie cu aproape 13% la Produsul Intern Brut, să fie semnificativ afectat epidemia de coronavirus.

În noiembrie, Comisia Europeană a avertizat opt state din zona euro ale căror proiecte de buget pentru 2020 prezintă ''riscuri de neconformitate'' cu regulile europene, dar, în pofida acestor riscuri, a validat proiectele de buget transmise de toate cele 19 state membre ale zonei euro.

Conform evaluării Bruxelles-ului, bugetele prezentate de aceste ţări (Franţa, Italia, Slovenia, Slovacia, Spania, Finlanda, Portugalia şi Belgia) s-ar putea îndepărta de obiectivele care le-au fost fixate.

În cazul Italiei, deficitul bugetar este prognozat la 2,3% în 2020 şi 2,7% în 2021, situaţie care preocupă Bruxellesul, dată fiind enorma datorie externă a acestei ţări, ce va ajunge astfel la 136,8% din PIB anul viitor şi la 137,4% în 2021, procent depăşit în UE numai de cel al Greciei.

Conform Pactului de Stabilitate şi Creştere, statele din zona euro trebuie să menţină un deficit bugetar de cel mult 3% din PIB şi o datorie publică nu mai mare de 60% din PIB. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.