Turismul românesc în 2026. Eliminarea voucherelor de vacanță pune frână turismului

Sectorul turistic din România se confruntă cu o încetinire a ritmului de creștere, pe fondul blocajelor economice interne și internaționale. În acest context, mediul de afaceri solicită autorităților politici publice coerente și predictibilitate fiscală. Adrian Voican, vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România (ANAT), avertizează că deciziile pripite ale Executivului – precum eliminarea voucherelor de vacanță – riscă să destabilizeze investițiile private de zeci de milioane de euro realizate în ultimii ani.

Consolidarea pieței și rolul OMD-urilor în eficientizarea bugetelor

Pentru a rezista într-un climat economic dificil, operatorii privați trebuie să își schimbe strategia de business, migrând spre consolidare și parteneriate strategice. Totodată, Organizațiile de Management al Destinației (OMD) devin piloni esențiali în atragerea fluxurilor de turiști.

„Ce ar trebui să facă turismul românesc? Cred că atunci când sunt ani mai grei, ar trebui să se consolideze. Ar trebui să existe mai multă colaborare şi mai multă unitate în ofertare, în soluţii de marketing şi de promovare în zona privată - hoteluri, agenţii -, dar şi să vedem un rol mai puternic al OMD-urilor, organizaţiile de management al destinaţiei, care se apropie de 40 în acest moment pe tot teritoriul României.

Unele dintre ele sunt la început, altele au buget, unele n-au buget, dar ar putea ca prin colaborare să existe o mult mai bună promovare, pentru că mitul acela că în România e scump şi prost nu mai e de actualitate.

În România sunt foarte multe investiţii de patru şi cinci stele, de zeci de milioane de euro şi produsele turistice au devenit de calitate în toate colţurile ţării, de la Herculane, Valea Oltului, până la Băile Felix sau Maramureş, Bucovina, pe Valea Prahovei sau pe litoral”, afirmă Adrian Voican, potrivit Agerpres.

Impactul eliminării voucherelor de vacanță și scăderea consumului din diaspora

Modificările fiscale și tăierea facilităților au lovit direct în predictibilitatea cererii interne. Mai mult, recesiunea sau stagnarea economică din vestul Europei se traduce deja printr-o scădere a apetitului de consum pentru românii din diaspora, un segment de clienți important în perioada estivală și a sărbătorilor.

„În plus, ar trebui ca Guvernul şi ministerul de resort să înţeleagă că atunci când lucrurile merg greu şi motorul economiei încetineşte nu e cazul să mai pui şi frână. Au tăiat voucherele de vacanţă, iar efectul pe termen mediu şi lung o să fie negativ, dacă nu luăm alte măsuri sau dacă nu revenim la această măsură şi nu dăm o stabilitate, nu prelungim valabilitatea voucherelor de vacanţă pentru încă 5 ani sau nu venim cu alte politici publice care să încurajeze adusul turiştilor străini în România.

Anul acesta, nici diaspora română nu mai vine în număr atât de mare ca să petreacă vacanţele în România, pentru că economia încetineşte foarte mult şi în Italia, Spania sau Marea Britanie, şi atunci românii, mai ales cei aflaţi la generaţia a doua, nu mai au atât de multe legături cu România şi cu vacanţele în România, ci amână această decizie”, explică reprezentantul ANAT.

Incoming-ul: Singurul motor de creștere. Cum gestionăm un buget de 5 milioane de euro?

Din perspectivă strict comercială, singurul indicator care a performat în 2025 și în primele luni ale anului curent este incoming-ul (atragerea de turiști străini). Deși bugetul de promovare al României rămâne extrem de redus la nivel regional, dublarea fondurilor pentru acest an reprezintă o oportunitate financiară ce trebuie maximizată prin campanii inteligente, inclusiv transfrontaliere.

Evoluția resurselor financiare de promovare

Deși în anii anteriori turismul românesc a fost subfinanțat, beneficiind de un buget modest de aproximativ 2 milioane de euro, sumă total insuficientă pentru campanii macro, anul curent (2026) aduce o schimbare de dinamică. Alocarea financiară a fost dublată, depășind 5 milioane de euro, un prag critic care necesită însă o coerență maximă în distribuirea fondurilor pentru a genera un impact real în piață.

„Totuşi, să nu uităm că singurul motor al turismului care a crescut în 2025 şi a crescut şi în prima parte a anului este incomingul. Iar pentru asta, România trebuie să deblocheze acţiuni de promovare coerente, puternice, profitând şi de faptul că, cel puţin pentru anul 2026, ministrul Turismului ne-a anunţat că bugetul s-a dublat faţă de anul trecut. 

E în continuare foarte mic, dar peste 5 milioane de euro înseamnă mai mult decât 2 milioane, cât am avut în anii trecuţi, şi ar trebui să vedem asta şi în acţiuni de promovare autentică a României în ţările sursă de unde pot să ne vină foarte mult turişti străini, poate chiar împreună cu alte destinaţii din zona Balcanilor - cu Bulgaria, cu Ungaria, cu Republica Moldova, bineînţeles, şi chiar cu Polonia”, a concluzionat vicepreşedintele ANAT.

Miza industriei pe termen scurt rămâne eficientizarea cheltuielilor publice și parteneriatul public-privat, singurele instrumente capabile să protejeze investițiile masive deja realizate de hotelieri și agenții în infrastructura turistică autohtonă.