Cu toate acestea, decalajele față de media UE rămân mari și în ceea ce privește puterea de cumpărare efectivă, PIB-ul pe locuitor sau cheltuielile gospodăriilor.

România, 36% sub media europeană la nivelul prețurilor

Potrivit datelor, în România prețurile bunurilor de consum și ale serviciilor sunt cu 36% mai mici decât media Uniunii Europene. Doar Bulgaria are un nivel mai redus, cu 40% sub media UE. La polul opus se află Danemarca, unde pentru același coș de consum se plătește cu 43% mai mult decât media europeană, urmată de Irlanda (+38%) și Luxemburg (+33%).

Chiar dacă acest nivel scăzut al prețurilor ar putea părea un avantaj pentru consumatori, el reflectă de fapt venituri reduse și un nivel de trai inferior în raport cu statele dezvoltate din UE.

Alimentele și cultura, cele mai ieftine în România

România este cel mai ieftin stat membru UE pentru alimente și băuturi nealcoolice (76% din media UE), recreere și cultură (67%) și se află pe locurile codașe și la alte grupe precum îmbrăcăminte (87%), transport (79%) sau întreținerea locuinței (52%).

De exemplu, un produs cultural sau recreativ care costă 100 euro în medie în UE poate fi cumpărat în România cu doar 67 de euro, iar costurile cu întreținerea locuinței sunt aproape la jumătate față de cele din vestul Europei.

PIB-ul pe locuitor, tot la coadă

Indicele de volum al PIB pe cap de locuitor, exprimat în Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC), plasează România la doar 78% din media UE, la egalitate cu Ungaria și Croația. Cel mai mic PIB pe locuitor se înregistrează în Bulgaria (66%), în timp ce Luxemburg depășește cu 142% media europeană.

Acest indicator sugerează că, deși prețurile sunt mai mici, și capacitatea reală a românilor de a consuma bunuri și servicii este limitată, ceea ce accentuează decalajul de dezvoltare economică.

Restaurantele, hotelurile și serviciile rămân mai accesibile, dar tot greu de accesat

Pentru segmentul restaurante și hoteluri, România este pe penultimul loc, cu un indice de 69% față de media UE, în timp ce Bulgaria este cea mai ieftină (53%). Totuși, aceste prețuri mici nu înseamnă automat și o accesibilitate mai bună, deoarece veniturile populației sunt, în multe cazuri, insuficiente pentru a susține cheltuieli neesențiale.

Concluzie: costuri reduse, dar sărăcie persistentă

Deși România este una dintre cele mai ieftine țări din Uniunea Europeană, acest fapt nu aduce un avantaj real în lipsa unei puteri de cumpărare mai mari. Nivelul redus al prețurilor reflectă în primul rând un nivel scăzut al veniturilor și o capacitate limitată de consum, iar decalajele față de statele dezvoltate persistă, în ciuda convergenței lente.

Creșterea puterii reale de cumpărare rămâne, astfel, o provocare majoră pentru România în anii următori.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.