Analiștii avertizează că Federația Rusă riscă să intre în stagflație sau chiar recesiune în 2025, în condițiile în care veniturile populației scad, iar guvernul pregătește majorări de taxe pentru a acoperi deficitul bugetar.

Dronele ucrainene au scos din funcțiune 17% din capacitatea de rafinare a Rusiei

Una dintre principalele cauze ale scumpirilor galopante la carburanți din ultimele luni este campania susținută a Ucrainei împotriva rafinăriilor rusești. Atacurile cu drone au avariat instalații care reprezintă circa 17% din capacitatea totală de rafinare a Rusiei, declanșând penurii și scumpiri în mai multe regiuni. În unele zone, prețurile la benzină au crescut cu peste 30% într-un interval foarte scurt, ceea ce a alimentat presiuni inflaționiste suplimentare.

Inflație aproape de 10% și dobânzi mari pentru a o ține sub control

Inflația anuală s-a apropiat de 10%, potrivit estimărilor băncii centrale a Rusiei, ca efect al creșterii costurilor cu energia și salariilor plătite masiv în sectorul apărării. În încercarea de a tempera scumpirile, banca centrală a fost forțată să majoreze repetat dobânda de politică monetară, ceea ce a dus la creșterea ratelor la creditele ipotecare și la scumpirea finanțării pentru companii și gospodării.

Creșterea dobânzilor a frânat investițiile și creditarea, iar produsul intern brut s-a contractat cu 0,6% în primul trimestru al anului 2025 față de trimestrul precedent — prima scădere de la recesiunea din 2022, când economia rusă s-a prăbușit sub impactul sancțiunilor occidentale și al retragerii companiilor străine.

Citește și: Rusia amenință Europa: Vom vâna aceste state!

Cheltuieli militare record, distorsiuni pe piața muncii și deficit bugetar

Cheltuielile pentru apărare și securitate au ajuns la 41% din totalul bugetului Rusiei în 2025 — cel mai ridicat nivel de la sfârșitul Războiului Rece. Kremlinul a pompat sume uriașe în industrie, prioritizând producția de tancuri, arme, muniție, drone și echipamente militare, în timp ce a oferit salarii și beneficii foarte mari pentru a atrage voluntari în armată.

Această strategie a inundat regiunile mai sărace ale Rusiei cu bani, dar a distorsionat grav piața muncii, reducând disponibilitatea forței de muncă în sectoarele civile și alimentând presiuni salariale care s-au transformat în inflație. În paralel, bugetul federal a intrat pe deficit, estimat să ajungă la circa 5.000 de miliarde de ruble (aproximativ 62 miliarde de dolari) în 2025.

Oficialii avertizează asupra stagnării. Urmează creșteri de taxe

Mai mulți oficiali de rang înalt de la Moscova au început să recunoască semnele încetinirii. Ministrul Finanțelor, Anton Siluanov, a admis că economia nu va crește mai mult de 1,5% în 2025, iar ministrul Economiei, Maksim Reșetnikov, a vorbit chiar despre „răcirea mai rapidă decât era de așteptat” a activității economice. German Gref, șeful Sberbank, a avertizat asupra riscului de „stagnare”.

Analiști independenți anticipează că, pentru a acoperi gaura bugetară, Kremlinul va majora taxa pe valoarea adăugată (TVA), ultima creștere a acesteia având loc în 2019. O astfel de măsură ar avea efecte în lanț: va scumpi toate bunurile și serviciile, va reduce puterea de cumpărare a populației și va împinge industria civilă și comerțul într-o nouă spirală de declin.

Estimările arată că o creștere a TVA ar putea majora prețurile de consum cu încă 10–15%.

Risc de stagflație și presiuni sociale în creștere

Economiștii avertizează că Rusia ar putea intra într-o perioadă de stagflație — combinație periculoasă de stagnare economică și inflație ridicată. Dacă activitatea economică va continua să scadă, iar șomajul va începe să crească, tot mai mulți ruși ar putea fi tentați să se angajeze în armată, pentru a beneficia de salariile mari oferite de Ministerul Apărării.

În același timp, capacitatea Moscovei de a menține ritmul actual al cheltuielilor de război depinde de prețul internațional al petrolului și de modul în care vor evolua sancțiunile occidentale.

Dacă Rusia va suferi pierderi majore pe front și veniturile îi vor scădea, presiunile pentru ajustarea politicii — fie prin reducerea ofensivei militare, fie prin acceptarea unor negocieri — vor deveni inevitabile, arată o analiză a Institutului Peterson pentru Economie Internațională.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.