Dar dificultățile care înconjoară o astfel de călătorie sunt mari. În urmă cu trei zile, aproape 2,5 milioane de ucraineni au fugit din calea războiului, potrivit datelor ONU. Diplomația europeană a estimat la cinci milioane numărul potențialilor exilați ucraineni ca urmare a conflictului. Dar nu numai ei fug din calea dezastrului. Există și un alt exod, mai limitat numeric, dar destul de neașteptat. În ultimele zile, mii de ruși au decis să plece, în special prin Finlanda, dar și prin Turcia.

Când au fost întrebați de jurnaliștii occidentali, unii au invocat teama de o fugă la Kremlin, opoziția lor față de regimul lui Vladimir Putin în general sau, mai prozaic, efectele nocive ale sancțiunilor asupra economiei naționale. Dar există multe dificultăți și constrângeri în jurul acestui exil, care pare să fie rezervat unui număr mic de persoane.

Finlanda, aproape singura portiță

Finlanda pare a fi escala ideală pentru rușii care doresc să își părăsească patria. Trebuie spus că, în condițiile în care spațiul aerian către Uniunea Europeană și America de Nord este închis, cum închise sunt și frontierele occidentale din cauza războiului, Rusia oferă prea multe căi de scăpare. 

Așadar, potențialii migranți nu au altă opțiune decât să plece cu mașinile personale, cu autocarele sau cu trenul pentru a traversa granița comună de 1.340 de kilometri dintre Rusia și Finlanda.

Totuși, prima dificultate constă în faptul că, întrucât Finlanda face parte din spațiul Schengen, pentru a intra în țară este necesară o carte de vaccinare valabilă și o viză, ceea ce limitează numărul de persoane eligibile. Mai ales că Rusia a folosit cu precădere vaccinul propriu, Sputnik-V, produs nerecunoscut în Europa.

Motive politice

Iar Finlanda este uneori doar o escală, înainte de a merge în Europa de Vest sau în statele baltice. Mărturiile grafice culese de corespondentul Le Figaro de la unul dintre pasagerii din Allegro, trenul care face legătura între Sankt Petersburg și Helsinki și care acum este ocupat de cetățeni ruși și finlandezi, arată acest lucru: "Putin este un rahat! Mergem în Letonia”.

Dincolo de chestiunea destinației finale, miza și motivația fugii multor ruși este, așadar, chestiunea apartenenței sau, mai degrabă, a rupturii de puterea lui Vladimir Putin. BBC a evidențiat, de asemenea, al doilea criteriu politic care stă la baza acestei tendințe: teama că va fi introdusă legea marțială. 

"Nu mă voi mai întoarce atâta timp cât acest guvern îngrozitor este în funcție", a declarat o rusoaică, sub acoperirea anonimatului. "Oamenii din Ucraina sunt familia noastră, nu ar trebui să îi ucidem. Situația din Rusia este foarte proastă: avem criminali de război la putere", a spus ea pentru BBC. 

Citește și Ascensiunea lui Putin, de la "micul monstru" la "despot mondial"

Teama pentru ziua de mâine

Dar pentru a porni în această aventură este nevoie de bani. Intervivat de FranceInfo, unul dintre fugarii ruși a recunoscut că a plăti câteva sute de mii de euro pentru ”un pașaport de aur”. Numai așa poate spera să ajungă în Malta, unde intenționează să se stabilească, deocamdată, cu familia. 

Al treilea motiv pentru a părăsi Rusia este de ordin financiar. Există temeri legate de reacțiile de răspuns la sancțiunile economice impuse Rusiei de către comunitatea internațională, de un război care costă peste 20 de miliarde de dolari pe zi și de incertitudinea cu privire viitoarea situație financiară a rușilor. 

"Nu știu ce va decide guvernul. Acum ar putea îngheța toate depozitele de bani din bănci, în euro și dolari. Trebuie să plec", a spus interlocutorul France Info.

Cu toate acestea, numărul acestor emigranți ruși este dificil de cuantificat în acest moment. Le Figaro avansează cifra de 3.600 de dezertori zilnici în Finlanda. O realitate care este deja tangibilă, dar departe de dimensiunile dramei ucrainene.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.