Elvira Nabiullina își va păstra funcția de guvernator al Băncii Centrale a Rusiei până la finalul mandatului său, în 2027, datorită susținerii directe a președintelui Vladimir Putin. Deși supusă frecvent unor critici acerbe din partea parlamentarilor și a unor cercuri de afaceri, poziția ei rămâne, pentru moment, stabilă, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea Kremlinului.

În vârstă de 61 de ani, Nabiullina conduce banca centrală din 2013 și, în ciuda presiunilor publice, și-a menținut o abordare strictă în materie de politică monetară. Sprijinul personal al lui Putin a fost esențial în menținerea acesteia la conducere, în pofida acuzațiilor recente apărute la televiziunile de stat, care o acuzau că subminează economia rusă printr-un zel excesiv de a combate inflația.

Risc politic redus, dar provocări majore după 2027

Ultimul val de zvonuri privind o posibilă demisie a apărut după ce Banca Centrală a crescut dobânda-cheie la 21%, în octombrie, în încercarea de a frâna presiunile inflaționiste amplificate de cheltuielile militare record ale Rusiei din perioada post-Război Rece.

Cu toate acestea, sursele citate de Reuters susțin că nu există riscuri reale privind înlăturarea sa prematură. „Are o poziție solidă. Nu există motive pentru schimbări înainte de încheierea mandatului”, a declarat un oficial guvernamental. Cu toate acestea, în culise se vorbește deja despre „problema anului 2027”: necesitatea identificării unui succesor capabil și, poate mai complicat, păstrarea echipei de conducere actuale.

Exodul potențial de specialiști din Banca Rusiei, atrași de salarii mai mari în sectorul privat sau de condiții mai bune în afara țării, este văzut ca un risc major. Mai ales în contextul sancțiunilor occidentale, care limitează mobilitatea și accesul internațional al oficialilor ruși.

Economia încetinește, iar tensiunile externe pun presiune

Economia rusă a avut o evoluție peste așteptări în ultimii ani, însă se estimează o încetinire în 2025, pe fondul dobânzilor ridicate. Nabiullina a atras recent atenția asupra efectelor indirecte ale politicii comerciale americane, subliniind în Duma de Stat că tarifele vamale impuse de președintele Trump ar putea afecta economia globală și, implicit, cererea pentru resursele energetice rusești.

„Principalul canal de influență este prețul petrolului. Dacă aceste conflicte comerciale se amplifică, vom vedea o scădere a cererii globale, ceea ce va afecta direct economia noastră”, a declarat ea.

Potrivit prognozelor Băncii Centrale, prețul mediu al barilului de petrol ar urma să scadă la 65 de dolari în 2025 și la 60 de dolari în 2026 — estimări ce ar putea fi revizuite la următoarea ședință a board-ului instituției, programată pentru 25 aprilie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.