Cotațiile petrolului au continuat să scadă vineri, iar barilul Brent, referința pentru Europa, Africa și Orientul Mijlociu, a ajuns la cel mai scăzut nivel din 2021, în urma anunțurilor Beijingului privind represalii în războiul comercial declanșat de Statele Unite.

În jurul orei 10:50 GMT (12:50 ora României), prețul țițeiului Brent din Marea Nordului, cu livrare în iunie, a pierdut 5,83%, ajungând la 66,05 dolari, după ce a atins pentru scurt timp 65,36 dolari, cel mai mic nivel din august 2021.

În același timp, barilul de West Texas Intermediate (WTI), referința americană, cu livrare în mai, a scăzut cu 6,24%, coborând la 62,77 dolari.

Tarifele impuse de China accelerează declinul

China a anunțat impunerea unor taxe vamale suplimentare de 34% asupra produselor americane, începând cu 10 aprilie. Această decizie a amplificat prăbușirea pieței petrolului, care deja resimțea efectele protecționismului agresiv al Casei Albe, fără precedent din anii 1930. Joi, prețul petrolului scăzuse deja cu aproape 6,5%.

Impactul este semnificativ mai important pentru China, cel mai mare importator de petrol din lume, deoarece noile taxe de 34% se adaugă la cele 20% deja existente asupra produselor petroliere.

„Tarifele vamale radicale impuse de Trump au convins investitorii că economia americană – și posibil economia globală – se îndreaptă spre o încetinire semnificativă, poate chiar o recesiune”, explică Arne Lohmann Rasmussen, analist la Global Risk Management.

Chiar dacă produsele energetice sunt exceptate de la taxe de către administrația Trump, prețurile lor sunt extrem de sensibile la încetinirea economică, ceea ce explică prăbușirea petrolului în contextul temerilor legate de recesiune.

Decizia OPEP+ surprinde piața

Pe lângă tensiunile comerciale, piața petrolului resimte și impactul unei creșteri neașteptate a producției din partea Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol și a aliaților săi (OPEP+).

Cartelul a anunțat că va „implementa o ajustare a producției de 411.000 de barili pe zi” în mai 2025, decizie care a surprins piețele și a dus la noi scăderi ale prețurilor vineri.

Piața anticipa o creștere mai modestă, de „doar 135.000 de barili pe zi în mai, conform planului de reluare treptată a producției pe o perioadă de 18 luni”, explică Mukesh Sahdev, analist la Rystad Energy.

Potrivit analistului Bjarne Schieldrop de la SEB, decizia OPEP+ este determinată de dificultățile cartelului de a impune respectarea cotelor de producție: „Cei care respectă regulile sunt frustrați de cei care nu le respectă”.

Această situație îi oferă însă lui Donald Trump o oportunitate de a impune „mai ușor sancțiuni Iranului, Venezuelei și, eventual, Rusiei” fără a risca o creștere exagerată a prețului petrolului, consideră Arne Lohmann Rasmussen.

La scurt timp după preluarea mandatului, Donald Trump și-a manifestat dorința de a „fora masiv” pentru a reduce prețurile la energie și a exercitat presiuni asupra OPEP+, vizând în special Arabia Saudită, pentru ca grupul să își mărească producția.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.