Întrebată dacă plafonarea preţurilor, care ar trebui să dureze până în 2025, ar trebui să fie eliminată mai devreme, având în vedere evoluţia preţurilor internaţionale, reprezentanta Băncii Mondiale a apreciat că această măsură ar putea fi neutră în condițiile actuale. 

”Plafonarea preţurilor va fi eficientă numai dacă preţurile la electricitate se vor situa peste acest plafon. Având în vedere că preţurile internaţionale la energie sunt mai mici decât în urmă cu câteva luni, preţurile de producţie a energiei electrice urmează aceeaşi tendinţă. Astfel, plafonarea preţurilor ar putea fi neutră în condiţiile actuale. Cu toate acestea, evoluţia preţurilor la energie este incertă, în special în următorul sezon de iarnă. Plafonarea preţurilor ar putea fi o amortizare automată împotriva unei potenţiale creşteri a preţurilor la energie în lunile următoare, dar ar avea un cost fiscal. Luând în considerare contextul energetic fără precedent la nivel mondial, am fi înclinaţi să recomandăm măsuri mai bine direcţionate, cum ar fi scheme de sprijin pentru segmentele vulnerabile ale populaţiei şi pentru sectoarele economice afectate în mod specific, mai degrabă decât un sprijin mai amplu şi nedirecţionat”, a declarat Gallina Vincelette. 

Distorsiuni

În ceea ce privește facilitățile fiscale acordate lucrătorilor din anumite sectoare, precum agricultura, construcțiile, IT, ea a spus că ”regimurile fiscale preferenţiale şi scutirile extinse pentru diferite categorii de muncă, combinate cu o capacitate redusă a administraţiei fiscale de a colecta veniturile fiscale, diminuează baza de impozitare şi introduc distorsiuni, care afectează negativ colectarea veniturilor şi echitatea sistemului fiscal. Eforturile potenţiale care ar putea aborda astfel de probleme în România sunt discutate în analiza Băncii Mondiale privind îmbunătăţirea cadrului fiscal al ţării”, a precizat reprezentanta BM. 

Mai multe obstacole majore

Rugată să formuleze câteva recomandări pentru Guvernul României pe termen scurt și mediu, oficialul Băncii Mondiale a subliniat că, ”În pofida unor îmbunătăţiri notabile, România se confruntă cu mai multe obstacole majore care îi îngreunează calea către o creştere mai echitabilă şi mai durabilă, atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere al mediului. Actualizarea din 2023 a Diagnosticului Sistematic de Ţară (SCD) al Băncii Mondiale pentru România propune şase rezultate la nivel înalt care, dacă sunt realizate în următorii 5-10 ani, pot accelera dezvoltarea României. Acestea sunt: un mediu instituţional şi economic previzibil pentru cetăţeni şi întreprinderi; acces egal la servicii publice de înaltă calitate, la nivel central şi local; rezultate mai bune pentru toţi în domeniul sănătăţii şi al educaţiei; condiţii favorabile creşterii numărului şi calităţii locurilor de muncă în sectorul privat; atenuarea schimbărilor climatice, pentru ca activitatea economică să fie sustenabilă în raport cu mediul; rezilienţă la şocuri şi adaptare la schimbările climatice, în special pentru gospodăriile vulnerabile”, a enumerat Gallina Vincelette în interviul pentru Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News