Rusia este acuzată de sabotaj deliberat asupra cablurilor de date și infrastructurii critice subacvatice din Marea Baltică. Cel mai recent incident, produs în perioada Crăciunului, a dus la avarierea mai multor astfel de instalații submarine, inclusiv cabluri de date și de energie electrică. Acțiunile Moscovei, considerate parte a unui război hibrid împotriva Occidentului, sunt orchestrate prin intermediul unei flote de nave comerciale.

Intervenția Finlandei: Capturarea petrolierului „Eagle S”

Joi noaptea, unități de elită ale Gărzii de Coastă finlandeze au interceptat petrolierul „Eagle S”, navigând sub pavilionul Insulelor Cook, suspectat de implicare în avarierea unor cabluri submarine. Acțiunea rapidă a autorităților finlandeze a permis ancorarea vasului în apele teritoriale ale Finlandei și demararea anchetelor fără a necesita acordul statului sub al cărui pavilion naviga.

Investigațiile au relevat urme de ancorare pe fundul mării, coincizând cu traseul petrolierului, iar una dintre ancorele navei lipsea. Echipa de investigație suspectează că aceasta a fost folosită pentru sabotaj. Membrii echipajului au fost arestați, iar cercetările continuă.

Un model de atac hibrid

Acesta este al treilea incident major din ultimele luni. În octombrie 2023, conducta de gaze Balticconnector și un cablu de date au fost avariate, iar la începutul lunii decembrie 2024, cabluri critice precum C-Lion1 (Finlanda-Germania) și Estlink 2 (Finlanda-Estonia) au fost afectate. Suspiciunile cad asupra flotei de umbră a Rusiei, formată din sute de nave care transportă petrol sancționat sub steaguri străine, alimentând astfel economia rusă în ciuda sancțiunilor internaționale.

NATO și răspunsul Occidentului

În urma acestor incidente, NATO a intensificat măsurile de protecție în Marea Baltică. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat creșterea prezenței militare în zonă și utilizarea unor drone navale pentru monitorizarea infrastructurii critice. Totodată, în Londra a fost înființat un centru dedicat securității infrastructurii subacvatice.

Ministrul de externe al Estoniei a declarat că aceste incidente „trebuie privite ca atacuri, nu accidente”, iar Annalena Baerbock, ministrul german de externe, a solicitat sancțiuni suplimentare din partea Uniunii Europene.

Provocările legale și viitorul măsurilor

O problemă majoră o reprezintă legislația maritimă internațională, care limitează capacitatea de intervenție asupra navelor suspecte în apele internaționale. „Eagle S” a fost interceptată doar datorită prezenței sale în apele teritoriale finlandeze. Experții cer reforme ale legislației maritime, însă perspectivele sunt sumbre, din cauza opoziției unor state.

O lecție pentru NATO

Capturarea „Eagle S” marchează un progres în capacitatea Occidentului de a răspunde atacurilor hibride, însă problemele structurale rămân. Doar 52 de nave din flota din umbră a Rusiei au fost sancționate până acum, deși aceasta include sute de ambarcațiuni. NATO continuă să lucreze la consolidarea măsurilor de securitate, dar procesul este îngreunat de dimensiunile uriașe ale infrastructurii critice și de complexitatea juridică.

Incidentele recente subliniază vulnerabilitatea infrastructurii critice în fața unor atacuri hibride și necesitatea unei reacții coordonate din partea țărilor occidentale. Cu toate acestea, soluțiile pe termen lung, precum reformarea legislației maritime sau implementarea sancțiunilor, rămân dificile. Marea Baltică devine astfel un punct fierbinte în războiul hibrid dintre Rusia și Occident.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.