Bulgaria investește 7 milioane de euro în modernizarea porturilor Varna și Burgas
21 Februarie 2026
Pandemia de coronavirus și toate măsurile de restricții adoptate de țările lumii cu scopul de a stopa răspândirea noului virus au aruncat piața petrolului într-o degringoladă practic fără precedent. Prăbușirea a fost atât de profundă, încât țițeiul american marca WTI a intrat, pentru prima dată în istorie, pe un teren negativ. Și, chiar dacă situația s-a redresat, oarecum, prețul aurului negru continuă să rămână la cote foarte scăzute.
Conform previziunilor, extrem de prudente și îmbrăcate în foate multe cuvinte, ale analiștilor, prețurile medii ale petrolului ar urma să crească ușor anul acesta, menținându-se, în următoarele câteva luni, în jurul valorii de 25 de dolari/baril, pentru ca spre sfârșitul anului să încerce să atace pragul psihologic de 40 de dolari/baril, deși șanse pentru o astfel de performanță sunt destul de reduse. Totul depinde de ritmul de revenire la normal a vieții economice.
Dacă va fi lent, prețurile la petrol nu vor urca, ba dimpotrivă ar putea coborî sub 10 dolari/baril în cazul țițeiului Brent și pe la 7-8 dolari în cazul barilului WTI. Ceea ce înseamnă criză în sectorul energetic. ”Crahul pieței petrolului va provoca, în următoarele luni, ample tulburări socio-economice într-o serie de regiuni. Încep bătălii politice, schimbări în balanța de forțe”, crede Fred Caplan, de la Slate.
Citește și Medicii vor salva economia lumii! Este verdictul economiștilor
Consecințele vor fi pur și simplu înspământătoare pentru țările al căror PIB depinde de veniturile din petrol. Cele mai sumbre prognoze vizează Arabia Saudită, Rusia, Azerbaidjan, Iran, Irak, Qatar și Kuweit. 60% din Produsul Inter Brut al Arabiei Saudite provine direct din vânzarea de țiței. Veniturile sectorului petrolier reprezintă 60% din bugetul total al țării și 75% din exporturi. Iran, Iran, Qatar și Kuweit sunt și mai dependente de petrol În cazul Rusiei, o treime din PIB, jumătate din bugetul federal și două treimi din exporturile statului depind de încasările din petrol.
Cum piața petrolului este suprasaturată este de la sine înțeles că fără o minune care să schimbe trendul pieței, aceste țări nu vor mai avea curând bani pentru plăți sociale, pentru onorarea obligațiilor financiare, etc. Rusia și Arabia Saudită dispun de fonduri suverane care le asigură o supraviețuire la limită pentru maxim doi, trei ani. Dar nivelul de trai va scădea, antrenând instabilitate și tensiuni geopolitice, în special în Orientul Mijlociu, unde și așa starea de încordare este permanentă. În aceste condiții, o simplă scânteie poate declanșa un conflict militar.
