Ministerul Energiei, aviz favorabil

Ministerul Energiei a primit aviz favorabil pentru bugetul pe anul 2023 cu majoritate de voturi. Toate cele șapte  amendamente depuse au fost admise. Conform proiectului de buget pentru anul viitor, Ministerul Energiei are prevăzute credite bugetare în cuantum de 5,462 miliarde lei, în scădere cu 34,71% faţă de execuţia din 2022, în timp ce creditele de angajament se ridică la 16,781 miliarde lei, în creştere cu 18,8%, de la an la an.

Aprobat pentru Consiliul Concurenței

Bugetul Consiliului Concurenţei a fost aprobat cu majoritate de voturi. Potrivit Proiectului legii bugetului de stat pe anul 2023, publicat pe site-ul Camerei Deputaţilor, Consiliul Concurenţei are prevăzute credite bugetare în valoare de 82,75 miliarde de lei, în creştere cu 6,78% faţă de anul precedent, şi credite de angajament de 86,75 miliarde de lei, de asemenea în urcare cu 15,2%.

29 de amendamente 

Bugetul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) pentru anul 2023 a primit aviz favorabil cu majoritate de voturi. La proiectul de buget pentru Ministerul Mediului au fost depuse 29 de amendamente, toate fiind admise.

Da, pentru bugetul Culturii

Comisiile reunite de cultură ale Parlamentului au avizat favorabil, cu o abţinere, proiectul bugetului de stat pe 2023 pentru Ministerul Culturii. 

Procedura 

Proiectele vor fi dezbătute mai întâi în comisiile de specialitate, joi urmând să fie dat votul final pe cele două acte normative în plenul Parlamentului, potrivit calendarului stabilit de Birourile permanente reunite.

Senatorii şi deputaţii au avut termen până duminică, la ora 18,00, să depună amendamente la cele două proiecte, iar luni, de la ora 11,00, intră în dezbaterea comisiilor permanente pentru avize.

Conducerea Parlamentului va stabili luni dimineaţă şi timpii alocaţi dezbaterilor generale care le revin grupurilor parlamentare în Comisiile reunite de buget-finanţe, a căror şedinţă va începe la ora 11,00.

Luni de la ora 15,00 şi marţi, până la finalizare, au loc dezbaterile cu ordonatorii principali de credite în Comisiile de buget-finanţe.

Miercuri, de la ora 15,00, proiectul bugetului de stat va intra în dezbaterea plenului Parlamentului, zi în care dezbaterile vor continua până la finalizare, iar votul final va fi joi.

Guvernul a aprobat joia trecută proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2023.

Potrivit ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, bugetul pe anul viitor este construit pe o prognoză de PIB nominal de 1.552,1 miliarde de lei, cu o creştere reală de 2,8%, dar şi pe o descreştere a deficitelor, respectiv deficitul de cont curent scade la 8,5% de la 8,8% şi deficitul public - la 4,4% din PIB de la 5,7%. 

Citește și Mircea Coșea: Bugetul pe 2023, un fel de cont contabil

”Într-o economie de piață, așa cum pretindem că suntem noi, a Uniunii Europene, o piață în care statul nu mai poate interveni decât prin politică fiscală, adică prin buget, bugetul ar fi trebuit să fie un instrument de politică economic. Adică mă așteptam ca prin buget să văd ce orientare are această coaliție în legătură cu anul 2023, ce strategie are, ce obiective își propune, unde vrea să ajungă în condiții de criză și de război, unde vrea să ducă România. Și am dat peste cu totul altceva. Am dat peste un cont contabil, aș spune eu, destul de simplu din punct de vedere al orientării, pentru că încearcă să redistribuie sărăcia pe care guvernul o are în prezent la nivel de economie, în așa fel încât să acopere în anumite obiectivele pe termen scurt, pompieristic. Mută bani dintr-un buzunar în altul, de la un minister la altul”, a afirmat profesorul. 

Profesorul de economie a continuat analiza spunând că a observat că: ”Nu mai există niciun fel de idee în legătură cu modul în care Guvernul vrea să folosească bugetul ca instrument de orientare a economiei, ci doar să acopere anumite nevoi care apar ca urmare a unor obiective de moment. În al doilea rând, deși se pare că se bazează pe niște elemente care sunt destul de discutabile, dacă nu chiar iluzorii, cea mai mare parte a veniturilor sunt, sau așa reiese din această schiță, sunt provenite din PNRR. Ori PNRR-ul nu are o istorie bună în anul 2022, nu am reușit să folosim și să acoperim obiectivele pe care le-am avut pentru acest an”, a explicat analistul și a continuat spunând că: ”Nu am nicio garanție că în 2023 o să fie o sursă de finanțare la nivelul la care bugetul speră. Deci, din acest punct de vedere, finanțarea întregului program pe care bugetul îl pune în legătură cu investițiile pe care le consideră istorice ca mărime, nu cred că este foarte realistă. Asta și pentru că investițiile în România trebuie privite în acest moment cu totul diferit. Investițiile nu mai pot avea loc ...

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.