Bulgaria investește 7 milioane de euro în modernizarea porturilor Varna și Burgas
21 Februarie 2026
Olanda dă semnalul schimbării politice în Europa. Centriștii progresiști revin în prim-plan, iar extrema dreaptă pierde teren.
D66 câștigă alegerile, dar urmează luni de negocieri
Alegerile anticipate din Olanda au produs o surpriză semnificativă pe scena politică europeană: partidul liberal progresist D66, condus de Rob Jetten, a obținut victoria în fața formațiunii de extremă dreaptă Partidul Libertății (PVV) al lui Geert Wilders, potrivit estimărilor agenției ANP, citate de AFP.
D66 are un avans de peste 15.000 de voturi, diferență ce va fi foarte probabil menținută după numărarea voturilor din diaspora – o categorie de electorat care, tradițional, votează mai mult cu partidele proeuropene.
Cu doar 26 de mandate din cele 150 ale Parlamentului olandez, Jetten – în vârstă de 38 de ani – este bine poziționat pentru a deveni cel mai tânăr prim-ministru al țării și primul lider de guvern deschis homosexual. Totuși, drumul spre funcție se anunță lung și complicat, într-un sistem politic fragmentat, în care formarea unei coaliții durează adesea luni întregi.
Extrema dreaptă, în recul după o perioadă de ascensiune
Rezultatul marchează un moment important: după ani de ascensiune constantă, valul de extremă dreaptă pare să fi atins o limită în Olanda. Geert Wilders, care a părăsit guvernul în iunie din cauza disputelor privind imigrația, nu a reușit să capitalizeze politic ruptura.
Deși PVV rămâne o forță parlamentară semnificativă, pierderea primului loc arată o oboseală a electoratului față de discursul radical antiimigrație și eurosceptic.
Analiștii politici olandezi observă că alegerile din 2025 ar putea marca începutul unui nou ciclu în Europa, în care alegătorii se reorientează spre partide de centru și centru-stânga, mai ales în marile orașe.
Europa ar putea urma exemplul olandez
Olanda, una dintre cele mai stabile democrații europene, a fost adesea un barometru politic pentru tendințele din vestul continentului.
Succesul D66, partid cu o agendă proeuropeană și ecologistă, sugerează că electoratul vrea soluții pragmatice, nu confruntare ideologică, într-un context dominat de crize economice, migraționale și climatice.
Analiștii europeni vorbesc deja despre o posibilă inversare de trend: după aproape un deceniu în care partidele populiste și de extremă dreaptă au crescut constant în Europa, Olanda ar putea fi prima care readuce centrul și progresismul în prim-plan.
Formarea guvernului – un test pentru stabilitate
Negocierile pentru formarea noului executiv vor fi dificile. Cea mai probabilă formulă majoritară ar include o coaliție între D66 (26 de mandate), partidul liberal VVD (22), creștin-democrații CDA (18) și alianța Verzi/Laburiști (20) condusă până recent de fostul comisar european Frans Timmermans.
Procesul va începe cu numirea unui „explorator” care va consulta partidele și va evalua combinațiile posibile, urmat de un „mediator” care va negocia acordul politic. Abia la final, partenerii de coaliție vor decide împărțirea ministerelor și confirmarea noului premier.
Indiferent de durata acestor discuții, mesajul politic este clar: extrema dreaptă pierde teren, iar centrul revine în joc.
Un semnal pentru întreaga Europă
Alegerile din Olanda vin într-un moment de efervescență politică în Europa, unde partidele de extremă dreaptă au câștigat influență în Franța, Italia și Germania.
Rezultatul olandez arată însă că, acolo unde electoratul simte stagnare și conflict permanent, moderația și competența pot recâștiga teren.
Pentru Bruxelles, victoria D66 este privită ca un semn de stabilitate și o confirmare a faptului că valorile europene pot contracara populismul, dacă sunt susținute prin rezultate economice și politici coerente.
