Consumul explodează, producția internă nu ține pasul

În zilele cu temperaturi foarte scăzute, consumul zilnic de gaze al României ajunge la aproximativ 62 de milioane de metri cubi. Din această cantitate, doar 23–24 de milioane de metri cubi provin din producția internă, asigurată de Romgaz și ceilalți producători locali. Diferența este acoperită din extrageri din depozite și din importuri.

Adrian Negrescu explică faptul că, deși România dispune de gaze înmagazinate, există limite tehnice clare privind viteza de extracție: din depozite nu pot fi scoase zilnic mai mult de aproximativ 26 de milioane de metri cubi, indiferent de nivelul de umplere. „Este ca la o butelie – ai gaz înăuntru, dar nu poți să-l scoți pe tot odată”, subliniază analistul, arătând că această limitare structurală împinge România spre importuri chiar și atunci când stocurile sunt ridicate.

Importuri mari și exporturi către Republica Moldova

Pe lângă producția internă și extragerile din depozite, România ajunge să importe zilnic în jur de 19–20 de milioane de metri cubi de gaze, în special din Ungaria. În același timp, țara continuă să livreze gaze către Republica Moldova, la un nivel de aproximativ 7,5 milioane de metri cubi pe zi, ceea ce tensionează și mai mult echilibrul intern în perioadele de ger.

Această situație plasează sistemul energetic românesc într-o zonă de risc, în care orice perturbare a importurilor sau orice episod prelungit de temperaturi extreme poate genera presiuni suplimentare asupra pieței și asupra prețurilor.

Citește și: Negrescu: Liberalizarea gazelor de la 1 aprilie riscă să declanșeze un nou val de inflație

Ungaria, exemplu de strategie energetică

Adrian Negrescu atrage atenția asupra contrastului puternic dintre România și Ungaria. Deși nu este un mare producător de gaze, Ungaria a investit masiv în capacități de stocare, ajungând să dețină o capacitate cel puțin dublă față de cea a României. Aceste investiții îi permit Budapestei să gestioneze mult mai eficient vârfurile de consum din timpul iernii și să reducă dependența de importuri în momentele critice.

În lipsa unor investiții similare, România rămâne expusă fluctuațiilor de preț din regiune, într-un context în care furnizorii mari de gaze speculează perioadele de consum ridicat și cresc tarifele.

Importuri scumpe, prețuri sub presiune

Gazele importate în perioadele de vârf sunt considerabil mai scumpe, iar acest lucru se reflectă direct în prețurile plătite de consumatori și companii. Potrivit lui Adrian Negrescu, la fel ca în cazul energiei electrice, importurile realizate în momente de stres climatic sunt taxate la maximum de producători și traderi, care profită de dezechilibrele din piață.

Această dependență de importuri scumpe amplifică riscul de creșteri accelerate ale prețurilor, mai ales în perspectiva liberalizării pieței gazelor, programată pentru 1 aprilie.

O problemă de tranziție, nu de resurse

Analistul economic subliniază că situația actuală ar putea fi una temporară. În următorii trei-patru ani, odată cu începerea exploatării gazelor din Marea Neagră, România ar putea reduce semnificativ dependența de importuri. Totuși, Negrescu ridică o întrebare esențială: în ce măsură gazele vor mai reprezenta, pe termen lung, o resursă strategică pentru încălzirea populației.

În opinia sa, viitorul încălzirii rezidențiale și al industriei este legat tot mai mult de energia electrică, în timp ce gazele ar trebui utilizate cu prioritate acolo unde aduc cea mai mare valoare adăugată, precum industria chimică și petrochimică.

Risc sistemic în lipsa investițiilor

Fără investiții consistente în producție, stocare și infrastructură, România riscă să rămână într-un scenariu de vulnerabilitate permanentă. Adrian Negrescu avertizează că, în lipsa unor soluții structurale, s-ar putea ajunge, în situații extreme, la limitarea consumului, mai întâi pentru agenții economici și, în cele din urmă, chiar pentru populație.

Chiar dacă un astfel de scenariu nu este iminent, dependența de importuri în plină iarnă reprezintă un semnal de alarmă major privind securitatea energetică a României și capacitatea statului de a gestiona perioadele de criză.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.