Licitaţie pentru lucrări în valoare de 1,36 milioane lei la centrala nucleară de la Cernavodă
22 Martie 2026
Liberalizarea prețului la gaze, programată pentru 1 aprilie, riscă să aducă o creștere semnificativă a facturilor pentru populație și companii și să declanșeze un nou val de inflație în economie. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că, în lipsa unor măsuri clare din partea statului, scumpirile la gaze se vor propaga rapid în prețurile alimentelor, serviciilor și produselor industriale, amplificând presiunea asupra puterii de cumpărare.
Prețuri mai mari la gaze după 1 aprilie
Potrivit lui Adrian Negrescu, datele din piață arată deja oferte de gaze mult peste nivelul plafonat, cu prețuri de 0,31–0,42 lei/kWh, ceea ce ar putea însemna o creștere de până la 30% a facturilor pentru consumatorii casnici imediat după liberalizare. În scenariile pesimiste, realizate de Asociația Energia Inteligentă, scumpirile ar putea depăși chiar 40%, impactul fiind resimțit direct în bugetele gospodăriilor.
Pentru un apartament cu două camere, factura la gaze pentru încălzire ar putea urca rapid de la 500–600 de lei pe lună la valori greu de susținut pentru majoritatea populației, într-un context în care veniturile nu țin pasul cu majorările de prețuri.
Gazele, noul motor al inflației
Creșterea prețului la gaze nu afectează doar consumatorii casnici, ci întreaga economie. Gazele reprezintă un factor esențial de producție pentru numeroase sectoare industriale, de la panificație și industria alimentară până la petrochimie și materiale de construcții. Adrian Negrescu subliniază că orice scumpire a gazelor se va reflecta inevitabil în prețurile finale: de la covrigii copți în cuptoare pe gaz, până la produsele industriale cu consum intensiv de energie.
În acest context, analistul avertizează că România riscă să intre într-un nou ciclu inflaționist, de această dată alimentat nu de energia electrică, ci de gazele naturale, într-un moment în care inflația rămâne deja una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.
Piața gazelor, vulnerabilă la comportamente speculative
Un alt risc major semnalat de Adrian Negrescu este legat de structura pieței gazelor, unde există jucători cu poziții dominante în anumite zone ale țării. În lipsa unor mecanisme eficiente de control și supraveghere, aceste companii pot dicta prețurile, favorizând scumpiri speculative, așa cum s-a întâmplat anul trecut în piața energiei electrice.
Analistul ridică semne de întrebare și asupra ofertelor afișate pe platforma ANRE, întrebându-se în ce măsură acestea reflectă costuri reale de producție și un adaos comercial rezonabil sau sunt simple instrumente de testare a pieței înainte de liberalizare.
Rolul statului și dilema plafonării
Statul român se află într-o poziție complicată. Pe de o parte, Uniunea Europeană avertizează asupra riscului de infringement în cazul menținerii plafonărilor. Pe de altă parte, eliminarea bruscă a acestora ar putea provoca un șoc major în economie. Adrian Negrescu amintește că, în trecut, scumpirile la energie au adus venituri suplimentare la buget, însă acest câștig fiscal a venit cu un cost social și economic ridicat.
În lipsa unor măsuri coerente de temperare a prețurilor, România riscă să repete greșelile recente, în care scumpirile masive ale utilităților au erodat competitivitatea economiei și au accentuat sărăcirea populației.
Efectele în lanț asupra competitivității economice
Creșterea prețurilor la gaze ar adânci și mai mult problemele de competitivitate ale economiei românești. Costurile cu energia și gazele sunt deja mai mari decât în țări precum Bulgaria, Polonia sau Ungaria, iar o nouă rundă de scumpiri ar putea determina companiile să își reducă activitatea sau chiar să își mute producția în afara României.
Adrian Negrescu atrage atenția că, în lipsa unor soluții rapide, scumpirile la gaze vor accentua dezindustrializarea și vor pune o presiune suplimentară asupra consumului intern, deja aflat la un nivel scăzut.
Presiune directă pe nivelul de trai
Pentru populație, liberalizarea gazelor vine într-un moment extrem de sensibil. Facturile la utilități pentru un apartament obișnuit au ajuns deja la valori care depășesc 1.000 de lei pe lună, iar o nouă creștere ar putea forța tot mai mulți români să reducă drastic consumul sau să intre în dificultăți financiare.
În lipsa unei strategii clare de protecție a consumatorilor vulnerabili și de stabilizare a pieței, liberalizarea prețului la gaze riscă să devină unul dintre principalii factori de instabilitate economică în 2026.
