”Premierul a anunțat că deschide o investigație să vadă cu cine m-aș fi sfătuit când am transmis draft-ul (ciorna) memorandumului către Banca Internaţională de Investiţii (BII)  la Guvern. În primul rând, nu l-am transmis la Guvern, ci mai întâi la Ministerul Afacerilor Externe pentru analiză. Susțin investigația și îi ofer câteva elemente, evident cât pot să spun, fără să aduc atingere imaginii României și partenerilor strategici. Am transmis mai întâi informal schița de memorandum la Ministerul Afacerilor Externe. Nu am trimis spre avizare la MAE înainte să primesc un acord informal. Cu cine m-am consultat? Evident, cu reprezentanți MAE și cu partenerii strategici ai României”, notează fostul ministru de Finanțe pe pagina sa de Facebook.

Alexandru Nazare spune că salută: ”[...] demararea  "evaluării" la Ministerul de Finanțe, care mai nou s-a transformat în anchetă! Și pentru că nu există "întârzieri în proiecte importante pentru viitor” și altceva efectiv nu s-a găsit, au ales să dea, pe surse, direct de la cabinetul Premierului, draft-urile unor documente sensibile, doar cu scopul de a face anumite asocieri de imagine, care să stingă controversa legată de remanierea mea”.

”În primul rând, programul de capitalizare al BII a fost aprobat deja de Guvernul României și prevede o contribuție a țării noastre de 14 milioane de euro plătibili în trei tranșe între 2021-2023. Dacă era cu adevărat o problema această participație la BII, ministrul de Finanțe Florin Cîtu a avut tot anul 2020 la dispoziție pentru a denunța prezența României în BII și nu a făcut-o. Așadar, premierul se poate investiga pe el însuși în acest caz”, constată ironic Nazare.

”România este cel mai important beneficiar al finanțărilor BII, cu o pondere de 20% în valoarea investițiilor active. În ceea ce privește instrumentele de datorie, România are o pondere de 28%. Investițiile BII care vizează România, aflate în derulare sunt în valoare de 255 mil euro, cele în curs de aprobare sunt în valoare de 130 mil euro. Toate acestea au impact direct asupra dezvoltării economice a României. 

Decizia privind plățile efective, care este urmarea celei privind capitalizarea, se ia tot de către Guvernul României, cu aprobarea Președintelui și a Parlamentului României. Premierul nu are ce decizie să anuleze, pentru că decizia nu a fost vreun moment luată, ci urma să fie discutată în Guvern, după obținerea unui aviz de la Ministerul Afacerilor Externe. 

Conform atribuțiilor, după ce draft-ul (ciorna) de memorandum a fost examinat tehnic, legal, după ce a fost avizată fără observații de toate direcțiile tehnice din Ministerul Finanțelor, inclusiv de secretarii de stat susținuți direct de premier, l-am transmis spre analiză Ministerului Afacerilor Externe, având, cum am mai precizat, un acord informal în prealabil. 

De altfel, se cunoaște faptul că, în precedenta să calitate de ministru de Finanțe, Florin Citu ar fi spus că nu are obiecții tehnice asupra Memorandumului, că din punctul de vedere al finanțelor publice nu sunt probleme, dar că nu ar vrea să aprobe o chestiune asupra căreia s-ar fi opus când era în opoziție. Premierul ar fi menționat că primea multe like-uri și share-uri atacând public pe subiectul BII, atunci când era în opoziție”, conchide fostul ministru și încheie cu un post scriptum în care întreabă: ”Și totuși, de ce nu a fost reprezentată România astăzi la lucrările consiliul miniștrilor de finanțe (ECOFIN)? Este consiliul de miniștri care va aprobă PNRR-ul României”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.