Bulgaria investește 7 milioane de euro în modernizarea porturilor Varna și Burgas
21 Februarie 2026
Statele Unite ale Americii reușesc din nou performanța de a transforma un eveniment sportiv global într-un exercițiu birocratic tipic „țării tuturor posibilităților”, unde posibilitățile se termină fix la ghișeul pentru vize. Secretarul de Stat Marco Rubio a lansat un avertisment aproape comic: „Biletul nu este viză”. Ca și cum milioane de fani s-ar pregăti să aterizeze la New York fluturând biletele către ofițerii de imigrări, convinși că FIFA înlocuiește formalitățile americane.
În loc de bun-venit
Avertismentul lui Rubio vine în contextul în care administrația Trump a anunțat un nou mecanism numit FIFA PASS – un fel de „coadă VIP” pentru programările la consulate, dar doar pentru programări, nu și pentru obținerea efectivă a vizei.
Mesajul oficial e clar: Statele Unite sunt bucuroase să primească suporteri din toată lumea, dar doar după ce aceștia trec prin ritualul sacru al interviului, al formularelor și al controlului de securitate – acea experiență unică ce precede orice vizită în America și pe care Washingtonul pare hotărât să nu o simplifice nici măcar pentru Cupa Mondială.
Citește și: Trump compară atacurile asupra Iranului cu bomba atomică de la Hiroshima
FIFA PASS: Fast-track, dar nu prea
„FIFA PASS” oferă acces prioritar la programări, ceea ce în termeni americani înseamnă că poate vei prinde o dată în câteva săptămâni, nu în câteva luni. Practic, administrația promite mai puțină așteptare între așteptări.
Rubio a ținut să precizeze că niciun bilet nu scurtcircuitează vetting-ul: toți solicitanții vor trece prin aceleași verificări laborioase, pentru că, nu-i așa, în ochii Washingtonului orice fan al Japoniei, Braziliei, Germaniei sau Franței ar putea fi altcineva decât un simplu spectator care vrea să vadă un meci.
SUA se pregătesc de Cupă Mondială, dar fără să renunțe la obsesia pentru control
Deși statele organizatoare tind să relaxeze procedurile pentru evenimente majore, americanii reușesc din nou să fie americani: teritoriul trebuie păzit cu orice preț, iar fotbalul – sportul preferat al restului lumii – nu poate știrbi vigilența instituțiilor federale.
Așa se face că în locul unui mesaj de bun-venit, lumea primește o lecție despre imigrări. În locul unei campanii de promovare festivă, primește un reminder că formularul DS-160 nu se completează singur. Iar în locul unei atmosfere de unitate globală, primește un avertisment: „Nu încercați să intrați în SUA doar cu biletul.”
O Cupă Mondială americană, cu iz de xenofobie
Dincolo de entuziasmul fanilor și de pregătirile logistice masive, administrația americană își păstrează tonul de instituție neclintită, pentru care nici măcar cel mai mare eveniment sportiv al planetei nu justifică o relaxare a procedurilor.
Rubio a transmis, în esență, că fanii sunt bineveniți – dar cu acte, cu răbdare, cu nervi de oțel și cu respect pentru birocrația americană, care nu iartă și nu uită. Viitoarea Cupă Mondială din 2026 ar putea rămâne în istorie nu doar pentru spectacolul de pe teren, ci și pentru numărul record de formulare completate, cozi la consulate și întrebări despre istoricul călătoriilor, toate în numele „securității”.
Iar peste toate aceste avertismente, proceduri și declarații, plutește o contradicție tipic americană, dar și tipic trumpistă: Cupa Mondială 2026 ar trebui să fie o vitrină globală, o scenă gigantică pe care Donald Trump adoră să apară, să fie văzut, aplaudat, comentat. În același timp, însă, obsesia lui pentru controlul frontierelor și fobia bine-cunoscută față de străini transformă un eveniment menit să unească lumea într-o demonstrație de rigiditate administrativă. Rezultatul? O Cupă Mondială organizată de un lider care vrea atenția planetei, dar nu prea vrea ca planeta să vină efectiv să-l vadă.
