Și, potrivit unei analize a experților băncii JPMorgan, investitorii instituționali se orientează rapid către aur, investitorii de retail par să-și îndrepte atenția spre bitcoin.

Nu este, prin urmare, de mirare că prețul aurului s-a menținut peste pragul psihologic de 2000 de dolari. Astfel, aurul la vedere a crescut, miercuri, cu 0,1%, la 2.022,85 dolari pe uncie, în timp ce contractele futures pe aur au scăzut cu 0,2%, la 2.029,85 dolari pe uncie.

Dacă în cursul dimineții principala atenție a pieței s-a concentrat pe datele publicate miercuri privind rata inflației în Statele Unite, care a înregistrat o ușoară scădere în luna aprilie, dar continuă să rămână departe de ținta stabilită de Rezerva Federală, și anume 2%, acum preocupările investitorilor vizează politicile monetare ale băncilor centrale și starea de sănătate a sectorului bancar. 

Cu alte cuvinte, există toate ingredintele necesare pentru ca, după cum notau aceiași experți JPMorgan, cererea pentru metalul galben să continue să crească pe măsură ce turbulențele bancare se intensifică. Potrivit specialiștilor de peste Ocean, criza bancară din SUA a stimulat cererea de aur ca factor de protecție împotriva unui "scenariu catastrofal”.

Ei sugerează, totodată, ca altă soluție pentru o investiție inteligentă pentru 2023, sectorul tehnologic, explicând că această strategie pe termen lung de supraponderare a aurului și a acțiunilor tehnologice pare potrivită. Tranzacția "long duration" este, în mai, o temă recurentă. Și este "relativ atractivă". În cazul unei recesiuni profunde în SUA, potențialul său de creștere este exponențial. Iar în cazul unei recesiuni moderate a SUA, riscul de scădere este limitat, au explicat analiștii.

De menționat că rata anuală a inflaţiei în SUA a încetinit uşor în aprilie, la 4,9%, de la 5% în martie, ritmul de creştere a preţurilor urcând în aprilie până la 0,4%, în linie cu estimările analiştilor, după un avans de 0,1% în martie. Inflaţia de bază, adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut şi ea în aprilie, chiar dacă este vorba de un declin mai lent, până la 5,5% în ritm anual, de la 5,6% în martie.

Preţul benzinei a crescut luna trecută, după ce grupul OPEC+ (compus din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi alţi mari producători mondiali de ţiţei) a anunţat noi reduceri ale producţiei.

Indicele preţurilor de consum este indicatorul urmărit cu atenţie de Fed pentru a măsura inflaţia, pe care Rezerva Federală ar dori să o readucă la un nivel de 2% pe an. Pentru a-şi atinge acest obiectiv, banca centrală a SUA a adoptat mai multe majorări de dobândă în ultimul an, ducând-o de la un interval cuprins între 0 şi 0,25%, până la unul cuprins între 5% şi 5,25%. Oficialii Fed au avertizat că ar putea fi nevoie de noi majorări de dobândă pentru a răspunde unei inflaţii care rămâne puternică, chiar dacă recentele turbulenţe de pe pieţele financiare ar putea îndemna la prudenţă. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News