Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat, în şedinţa de miercuri, Raportul asupra inflaţiei, ediţia mai 2023, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.

Potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, publicate în aprilie, rata anuală a inflaţiei a scăzut la 14,53% în martie 2023, de la 15,5% în februarie 2023, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 21,56%, cele nealimentare cu 11,06%, iar serviciile cu 10,83%.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere la 7% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 4,2% pentru sfârşitul lui 2024, potrivit datelor prezentate în luna febuarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Va continua probabil să scadă

Prognoza actualizată reconfirmă în linii generale coordonatele precedentei prognoze pe termen mediu. Astfel, rata anuală a inflaţiei va continua probabil să scadă pe o traiectorie aproape similară celei previzionate anterior, coborând la nivelul de o cifră în trimestrul III 2023 şi în proximitatea intervalului ţintei la finele orizontului proiecţiei.

Potrivit băncii centrale, descreşterea va fi antrenată pe mai departe de factori pe partea ofertei, mai cu seamă de efecte de bază dezinflaţioniste şi de corecţii descendente ale cotaţiilor unor mărfuri, cărora li se alătură impactul prezumat al schemelor de plafonare a preţurilor la energie, dar şi influenţele aşteptate să vină din restrângerea în perspectivă a excedentului de cerere agregată, mai lentă totuşi decât în proiecţia precedentă, implicând închiderea acestuia la finele orizontului prognozei.

Factori externi

În acelaşi timp, incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze războiul din Ucraina şi sancţiunile asociate, iar altele decurg din turbulenţele în sistemele bancare din SUA şi Elveţia, ce ar putea exercita efecte adverse în principal prin afectarea economiilor statelor dezvoltate şi a costurilor de finanţare în Europa Centrală şi de Est.

Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor, aminteşte BNR. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificat şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional, precizează sursa citată.

Potrivit BNR, incertitudini şi riscuri crescute sunt asociate însă conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, ţinta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al majorării semnificative a costului finanţării, şi, pe de altă parte, caracteristicile execuţiei bugetare din primele luni ale anului, precum şi seturile de măsuri de sprijin aplicate ori prelungite în 2023, într-o conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari finali.

Banca centrală menţionează că relevante continuă să fie deciziile de politică monetară ale Fed şi BCE, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

"În şedinţa de miercuri, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit", se arată în comunicatul băncii centrale.

Reforme structurale

În context, instituţia precizează că deciziile CA vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5% ą1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse, consideră BNR.

Totodată, Banca Naţională precizează că monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.