Autorii studiului au descoperit că răspunsul imun declanșat de rinovirus împiedică replicarea coronavirusului în celulele organismului. In vitro, pe probe ce imită stratul de celule ce acoperă căile respiratorii, s-a demonstrat că „rinovirusul uman induce un răspuns interferon ce blochează replicarea SARS-CoV-2”.

Acest efect a fost observat și în cazurile în care rinovirusul a intrat în probele analizate cu 24 de ore înainte de coronavirus și când a fost introdus în cultura celulară la o zi după infecția lor cu SARS-CoV-2.

Potrivit oamenilor de știință, după ce a suferit o răceală, o persoană devine din nou vulnerabilă la COVID-19. Cu toate acestea, pe scara populației dintr-o regiune sau țară în perioada de toamnă-iarnă, rinovirusul va conține infecție cu coronavirus.

Citește și COVID-19. Efecte pe TERMEN LUNG după spitalizare

„Simulările matematice arată că această interacțiune între cei doi viruși este probabil să fie resimțită la nivelul întregii populații și, pe măsură ce rinovirusul se răspândește, numărul de cazuri noi de COVID-19 va scădea”, spun autorii studiului. Unul dintre ei, Pablo Murcia, a precizat pentru BBC, că un efect similar a fost observat când răspândirea așa-numitei gripe porcine a încetinit în 2009 pe fondul unui focar de ARI cauzat de rinovirus în mai multe țări europene.

„Vaccinarea, regulile de igienă, precum și interacțiunea celor două virusuri pot reduce semnificativ rata de răspândire a SARS-CoV-2, dar vaccinarea va avea cel mai puternic efect”, a subliniat Murcia.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.