Bulgaria investește 7 milioane de euro în modernizarea porturilor Varna și Burgas
21 Februarie 2026
România mai are la dispoziţie patru luni pentru a stabili ce va pune în locul măsurilor de sprijin al populaţiei pentru facturile la energie.
Comisia Europeană a ţinut marţi să precizeze că nu obligă niciun stat membru al Uniunii să elimine măsurile de la 1 ianuarie, însă aşteaptă ca guvernele naţionale să nu se afunde în deficite bugetare mai mari, relatează Radio România Actualități.
România bate pasul pe loc la acest capitol, iar guvernul nu a pornit discuţiile pentru că aşteaptă o direcţie din coaliţia polică de la Bucureşti. Ceea ce este mai grav la nivelul comunicării din societatea românească este zvonul că executivul de la Bruxelles obligă ţara noastră să elimine aceste măsuri, ceea ce nu este adevărat.
Conform Comisiei Europene, aceste măsuri sunt recomandate, nu obligatorii, pentru a nu intra în spirala unui deficit excesiv dincolo de ţintele asumate, cum este cazul ţării noastre. Dacă Guvernul de la Bucureşti demonstrează prin calcule că poate menţine măsurile fără a dezechilibra financiar toată România, atunci Comisia Europeană va rămâne fără argumente. Însă România pare a avea argumente, pentru că deja are un deficit foarte mare, o prognoză de peste şapte procente, dacă nu aplică anumite măsuri pe care tocmai le negociază la Bruxelles.
Dacă aplică aceste ajustări, va avea un deficit de 5,5 procente, însă cifra asumată pentru 2023 este de 4,4 procente deficit bugetar. Mai mult, pentru anul viitor, deficitul trebuie să scadă sub patru procente. Or, măsurile pentru energie au costat România 1,2 procente din PIB. Poziţia de bază a Comisiei este că situaţia economică s-a îmbunătăţit şi preţul energiei a scăzut la nivelul celui dinainte de criză. Aşa că, dacă un stat membru vrea să păstreze aceste măsuri, acestea ar trebui să fie ţintite - doar pentru categoriile vulnerabile, scrie RRA.
Citește și Eliminarea plafonării prețului la gaze. Cât ar plăti consumatorii casnici
