Într-o postare pe pagina sa de Facebook, fostul ministru al Finanțelor, Eugen Teodorovici, a scris că actualul deținător al respectivului portofoliu, Marcel Boloș, ”și-a publicat ieri dovada incompetenței profesionale, a sa și a celor ca el, datoria publică a lunii ianuarie 2024. Pentru prima dată în 34 de ani, datoria publică a crescut la 801,687 miliarde lei (50,2% din PIB)”, a precizat Eugen Teodorovici. 

Comentând aceste informații, analistul Adrian Negrescu a subliniat că ”statul român nu se împrumută pentru investiții, ci pentru pensii, salarii, panseluțe și piramide de borduri”.

Din păcate, la noi e altfel

Expertul a precizat, totodată, că ”faptul că statul român se împrumută tot mai mult n-ar fi o problemă, având în vedere nivelul redus, totuși, al datoriei publice față de alte țări. Problema e că, în timp ce alte țări au acumulat datorii după ce s-au împrumutat pentru investiții, la noi, din păcate, mare parte din bani s-au dus pe cheltuielile cu funcționarea statului, cu salariile și pensiile.

N-ar fi avut nimeni nimic de spus 

Dacă ne-am fi focusat pe împrumuturile pentru dezvoltare, pentru construcția de drumuri, de infrastructură feroviară, pentru spitale și școli, pentru viitorul nostru, al generațiilor viitoare, ar fi fost un lucru pozitiv. N-ar fi avut nimeni nimic de spus”, a apreciat Adrian Negrescu.

O întrebare justificată

Dar, a adăugat analistul financiar, ”când vezi că factura salariilor bugetarilor s-a dublat în ultimii 5 ani, că în România continuă să funcționeze sute de firme de stat falimentare, susținute cu miliarde de la buget, când vezi că sistemele de sănătate și educație sunt la pământ, este justificată întrebarea – pe ce s-au dus banii?

Bani gratuiți de la UE

Din păcate, în loc să investim în construcția de creșe, de grădinițe, de școli și spitale noi, din păcate cele mai mari investiții ale statului au fost în stadioane de zeci de milioane de dolari. Vorbim de bani de la buget, pentru că investițiile în infrastructură se fac, în marea lor majoritate, cu bani gratuiți de la UE.

Marea problemă

Marea problemă, în prezent, este că statul român este cu spatele la zid, forțat să găsească surse financiare pentru a plăti cheltuielile sociale din ce în ce mai mari. Peste 80% din banii din zona fiscală se duc, din păcate, spre această zonă. Dacă n-am avea banii europeni la dispoziție, ritmul investițional public în România ar scădea dramatic”, a concluzionat Adrian Negrescu. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.