"Nu poţi să-ţi asiguri securitatea, chiar dacă faci parte din NATO, nu poţi să fii free rider, dacă nu ai şi o economie robustă. Noi trebuie, mizând pe sprijinul din NATO, din UE, să căpătăm mai multă robusteţe, pe care am neglijat-o, şi în privinţa bugetului public şi în privinţa exploatării resurselor de energie şi, în general, a resurselor naturale. Am avut multă miopie şi nu am înţeles, de fapt, că, până una alta, robusteţea unei economii înseamnă să ai rădăcini puternice acasă. Dar, niciodată nu este târziu să ne trezim", a explicat Dăianu, la conferinţa online "Dinamica strategică a României în noul context geopolitic" , organizată de Fundaţia Sfera XXI, în parteneriat cu Pentagon Marketing & Research.

Potrivit lui Dăianu, în contextul războiului din Ucraina, cel mai mult vor avea de suferit ţările cu venituri bugetare "foarte joase", cum este şi cazul României.

"Sunt tensiuni foarte mari, îngreunează mult deciziile de politică economică, consecinţe. Se dă o nouă tracţiune puseului inflaţionist, avem perturbări suplimentare în lanţurile de aprovizionare, o criză nu numai a materiilor prime, o criză a cerealelor. (...) Rusia şi Ucraina furnizau foarte mult pe piaţa mondială. Băncile centrale vor avea o misiune mai dificilă de a stăpâni inflaţia, în asemenea circumstanţe şi bugetele publice vor fi mai tensionate. Am spus deja că vor creşte cheltuielile militare peste tot, este o consecinţă a faptului că acel dividend al păcii nu va mai fi. Dimpotrivă, această situaţie va tensiona mult bugetele publice şi mai afectate vor fi ţările care au venituri fiscale, venituri bugetare foarte joase, care este şi cazul României", a spus Daniel Dăianu.

Discursul lui Vladimir Putin a fost întrerupt! Explicațiile Kremlinului

El a adăugat că situaţia este "fragilă", iar bugetul de stat este "extrem de vulnerabil".

"Va fi foarte greu de conciliat să-i protejezi, pe de o parte, pe cei vulnerabili, şi sunt foarte mulţi cei care sunt vulnerabili, să asiguri bunurile publice esenţiale, este vorba despre apărare, dar mai ales educaţie şi sănătate, infrastructură. În condiţiile în care ştim foarte bine - cheltuielile sociale cu salarii, cu pensii deţin cel puţin trei pătrimi din veniturile fiscale. Situaţia este fragilă şi avem un buget extrem de vulnerabil, la care se adaugă chestiunea deficitelor externe, care şi ea complică exerciţiul de construcţie şi de execuţie a unor politici economice", a indicat preşedintele Consiliului Fiscal.

Dăianu a calificat drept "o prostie" afirmaţiile potrivit cărora România ar putea intra în faliment, adăugând că o "nerozie" este şi teza "greşită" că PNRR ar putea finanţa deficitele bugetare ale ţării.

"Am auzit voci că România este ameninţată de faliment. Este o prostie, nu va intra în faliment, aşa cum nu a intrat în 2008 - 2009, când era într-o criză de lichidităţi şi apartenenţa la UE şi la NATO a ajutat-o, pachetul de asistenţă financiară a ajutat România să depăşească acest moment. O altă teză care este greşită - PNRR ar putea să finanţeze deficitele bugetare ale României. Este o nerozie, banii din PNRR nu sunt dedicaţi pentru aşa ceva, ei trebuie să ajute creşterea robusteţei economiei, să sprijine reforme", a afirmat preşedintele Consiliului Fiscal.

El a subliniat că PNRR capătă o misiune strategică "mult mai pronunţată" decât înaintea izbucnirii războiului din Ucraina.

"PNRR-ul capătă o valenţă sporită, trebuie să ne ajute să rezistăm mai bine, să rezistăm în noua epocă, punctul de inflexiune nu mai este legat numai de schimbările climatice şi de nevoia de a beneficia de noi surse şi resurse de energie, acum intrăm într-o confruntare mult mai aprigă, mult mai vizibilă, cu implicaţii rele, prin prisma unor consideraţii strict economice. (...) Acest PNRR capătă o misiune strategică mult mai pronunţată decât înainte de izbucnirea acestui război. Să avem înţelepciunea deciziei guvernamentale, înţelepciunea la nivelul dialogului între partidele politice ca să valorificăm acest PNRR, fiindcă vremurile nu vor fi mai bune, întrucât se intră într-o altă perioadă", a afirmat Daniel Dăianu.

În opinia sa, cheltuielile pentru apărare nu ar trebui să fie incluse în deficitul bugetar, pentru că ele sunt o "investiţie în securitate", iar intervenţiile de înlesniri fiscale nu ar trebui generalizate.

"Eu cred că ar trebui să pledăm împreună cu alte state din UE, mai ales ţările care sunt pe Flancul estic, ca cheltuielile pentru apărare să fie acoperite de o regulă de aur şi anume ele să nu intre în măsurarea deficitului bugetar. Sunt de acord că e nevoie de decizie la nivelul UE, dar are sens să facem aşa ceva, ele sunt ca o investiţie în securitate. Totodată, legat de bugetul public - sunt tot felul de propuneri de la toate partidele, că sunt la guvernare, că sunt în opoziţie, de înlesniri fiscale. Sigur că au sens intervenţii de ordin fiscal care să uşureze situaţia cetăţenilor, situaţia unor sectoare economice, dar ele nu trebuie să fie generalizate, nu ne putem permite aşa ceva, fiindcă nu am mai avea contorizare bugetară, ar duce exact în direcţia opusă şi consecinţele ar fi dramatice", a punctat preşedintele Consiliului Fiscal.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News