„Consolidarea bugetară este esenţială şi fiindcă BNR nu poate proteja singură stabilitatea leului (nota bene: stabilitatea monedei nu este identică cu imobilismul cursului de schimb). Este de notat ca deficitele gemene (deficit bugetar şi deficit de cont curent, ambele de cca. 7 la sută din PIB în 2021) ca dimensiune, sunt singulare în regiune. O creştere semnificativă a veniturilor fiscale, ce este obligatorie pentru consolidarea bugetară, ar ajuta sprijinirea unor sectoare de importanţă strategică – industria de apărare, industria energetică, agricultura/industria agroalimentară, sănătatea şi educaţia”, se arată în raportul citat de Ziarul Financiar.

Analiştii BNR subliniază că războiul din Ucraina reprezintă un şoc care amplifică procesul de formare de blocuri economice şi strategice (ce implică alianţe militare) şi care accentuează intervenţia guvernelor în economie.

De asemenea, pandemia şi şocul energetic, ce în esenţă înseamnă o creştere masivă a preţului relativ al energiei (cu mari efecte distributive în societate şi în relaţiile economice internaţionale), au testat sever economiile şi societăţile industrializate, ca şi pe cele emergente.

UE exprimă temeri privind o posibilă CATASTROFĂ NUCLEARĂ

În acest context, şocul războiului din Ucraina aduce o povară suplimentară, care se simte intens în bugete publice, noi dereglări în lanţuri de aprovizionare, o criză a preţurilor la materii prime de bază, noi presiuni inflaţioniste ce amputează în mod considerabil puterea de cumpărare a cetăţenilor şi bulversează afacerile multor firme, mici şi mari.

În opinia analiştilor BNR, este de aşteptat ca UE să regândească unele componente din Planul European de Redresare şi Rezilienţă (NGEU) – între care tranziţia energetică, apărarea, având în vedere noul context economic şi geopolitic, intrarea într-un nou război rece.

Cheltuieli suplimentare vor pune mai multă presiune pe bugete publice, care sunt oricum încordate în condiţiile în care statele trebuie să facă faţă la efecte ale schimbărilor climatice, la nevoia de a face sistemele de sănătate mai robuste, când securitatea alimentară şi cibernetică capătă proeminenţă.

România, cum arată documente de analiză interne şi internaţionale, are o fragilitate structurală a bugetului public, prin venituri fiscale foarte joase (cca. 26 la sută din PIB în anii recenţi faţă de media de 40 la sută în UE) şi politici prociclice, care au condus la deficite structurale foarte mari; în fapt, România are cel mai adânc deficit structural din UE (cca. 5 la sută la finele lui 2019, devenit peste 7 la sută din PIB în 2020).

Totodată, cheltuieli cu salarii şi sociale ocupă mai bine de 80 la sută din veniturile fiscale.

Derogarea de la regulile fiscale în UE în perioada 2020-2022, războiul din Ucraina, nu exonerează politica publică autohtonă de nevoia de a realiza o corecţie a dezechilibrelor macroeconomice, cu accent pe reducerea deficitului bugetar – de la 7,2 la sută din PIB (ESA) în 2021 la cca. 3 la sută în câţiva ani.

Finanţarea tot mai anevoioasă a datoriei publice (ajunsă la puţin peste 50 la sută din PIB în februarie a.c.) implică chibzuinţă în cheltuirea banului public şi o creştere semnificativă a veniturilor fiscale, care să ne ajute să răspundem la provocări extraordinare actuale şi viitoare, potrivit Mediafax.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.