Ministrul Economiei, Radu Miruță, a oferit sâmbătă o perspectivă optimistă asupra industriei de apărare din România, subliniind că există semnale pozitive în contextul alocărilor financiare europene, dar a atras atenția asupra nevoii urgente de modernizare și eficientizare a sectorului.

Fonduri europene pentru reînarmare, dar cu condiții stricte

„Pentru industria de apărare, bucata pe care pot să vi-o spun - eu urmăresc ce se întâmplă acolo, fiindcă sunt din județul Gorj și acolo e Uzina Mecanică Sadu - începe să apară o luminiță la capătul tunelului. Contează foarte mult cum se mișcă România”, a declarat Radu Miruță într-un interviu pentru Prima TV, potrivit Agerpres.

Ministrul a explicat că Uniunea Europeană a alocat un buget de 800 de miliarde de euro pentru reînarmarea statelor membre, însă modul în care aceste fonduri vor fi împărțite încă nu este clar.

„Fiecare vrea mai mult. Trebuie să existe un mecanism, o regulă, în funcție de cum te potrivești pe aceste reguli, primești mai mult sau mai puțin”, a mai subliniat ministrul.

Avantajele României: specialiști și platforme unice

Radu Miruță și-a exprimat speranța ca România să poată accesa o cotă semnificativă din acest program european.

„România are niște oameni specialiști în industria de apărare. România are niște platforme, alte țări nu au asta. E greu să faci repede o platformă în care să funcționezi instrumente care produc armament”, a mai spus ministrul.

El a subliniat importanța ca țara noastră să joace un rol activ în stabilirea regulilor europene de alocare a fondurilor, pentru a „influența la final un rezultat mai mare înspre noi.”

Companii cu rezultate dezechilibrate și riscul pierderii contractelor

Industria de apărare românească este compusă din 15 companii aflate în subordinea Ministerului Economiei, dintre care doar patru înregistrează profit, iar 11 sunt pe pierdere, ceea ce creează o „debalansare” majoră, avertizează ministrul.

„Patru companii țin în spate 15. Este de văzut un pic ce se poate face, să nu mai fie patru la 11, poate să fie șapte la opt”, a spus Miruță, adăugând un exemplu relevant: „Vine NATO, vreau trei milioane de cartușe în trei săptămâni. Pentru că liniile de producție sunt foarte vechi, compania respectivă spune că poate să facă 3 milioane de cartușe, dar le face în 9 luni. Atâta e viteza cu care lucrez eu, și se pierde contractul”.

Problema retehnologizării: bani disponibili, dar nefolosiți

Un aspect critic semnalat este faptul că unele companii au fonduri pentru modernizarea liniilor de producție, dar totuși ratează contracte din cauza neadaptării tehnice.

„Lipsa banilor e o problemă, însă sunt situații cum e Uzina Mecanică Sadu, care are bani și ratează contracte pentru că nu-și tehnologizează niște linii pentru care are bani să facă asta. Nu pot accepta asta. Undeva este o problemă”, a afirmat ministrul.

El a avertizat că statul plătește pentru menținerea minimă a funcționării acestor companii strategice, dar „situații de genul în care sunt banii puși deoparte, linia de producție e veche, dar nu reușești să folosești banii, să-i investești, nu vor fi acceptate.”

Alocarea de 5% din PIB pentru apărare, un semnal pozitiv

Radu Miruță consideră că angajamentul României de a aloca un procent de 5% din PIB pentru apărare până în 2035 reprezintă „o veste foarte bună pentru industrie.”

„Cea mai bună armă este descurajarea. Descurajarea o faci nu doar cu artificii de comunicare și povestești că ai ce nu ai, ci dacă realmente ai”, a spus ministrul, amintind că România este a șasea țară ca populație din UE și trebuie să aibă capacitatea de a descuraja orice amenințare prin producția internă.

El a atras însă atenția asupra unei vulnerabilități legate de producția de pulbere de război, subliniind că unele componente esențiale nu se produc în România, ceea ce ar putea afecta capacitatea de reacție în situații critice.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.