"Este un val de căldură global pe care îl trăim în prezent. Este ceva care ne obligă să luăm decizii”, a comentat Christiana Figueres, fost director al agenției Națiunilor Unite pentru climă. Iată cum schimbările climatice împing căldura la noi extreme.

Arderea continuă a combustibililor fosili eliberează mai multe emisii de carbon în atmosferă, permițând aerului să rețină mai mult din căldura soarelui, ceea ce determină o creștere, în timp, a temperaturii medii globale. Temperatură care, de la începutul Revoluției industriale, când țările occidentale au început să ardă cărbune și alți combustibili fosili, a crescut deja cu aproape 1,3 grade Celsius.

Acest nivel de referință mai ridicat înseamnă că valurile de căldură sunt mai fierbinți decât ar fi fost dacă nu ar fi existat încălzirea atmosferică. Ele devin, de asemenea, tot mai frecvente și mai periculoase. 

Simulări pe calculator

Dincolo de încălzirea globală, alți factori și condiții pot influența valurile de căldură. Fenomene meteorologice precum El Nino sau La Nina pot avea un impact considerabil, la fel ca și modelele de circulație regionale.

Gradul de acoperire terestră poate juca, de asemenea, un rol, suprafețele întunecate și spațiile construite tinzând să fie mai calde decât suprafețele albe reflectorizante sau sistemele naturale, cum ar fi pădurile sau zonele umede.

Pentru a afla exact cât de mult au influențat schimbările climatice un anumit val de căldură, oamenii de știință efectuează studii speciale, făcând simulări pe computer pentru a compara sistemele meteorologice de astăzi cu modul în care s-ar fi comportat dacă oamenii nu ar fi schimbat chimia atmosferei în ultimul secol.

La ce ne putem aștepta în viitorul apropiat?

Chiar dacă toate emisiile de carbon s-au oprit astăzi, lumea a emis deja suficient de mult încât schimbările climatice vor continua să determine creșterea temperaturilor timp de zeci de ani.

Potrivit oamenilor de știință de la Grupul Interguvernamental de Experti în Schimbări Climatice, lumea trebuie să reducă emisiile la jumătate față de nivelul din 1995 până în 2030 și să le aducă la zero până în 2050 pentru a avea vreo șansă de a limita creșterea temperaturii medii a planetei la aproximativ 1,5°C (2,7 °C). °F) peste media preindustrială.

În schimb, emisiile globale au crescut doar din 1995. Planeta este în prezent pe cale să atingă o temperatură de 2,7°C până în 2100, depășind pragul de 1,5°C (2,7°C) dincolo de care oamenii de știință prevăd efecte climatice catastrofale și ireversibile.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.