Evenimentul, organizat de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, a adus în discuție nevoia de reformă în politicile fiscale și sociale, dar și potențialul uriaș pe care îl are antreprenoriatul social dacă este sprijinit corect prin legislație.

ONG-uri nefuncționale, economie socială în suferință

Cristina Chiriac a subliniat că, deși România a făcut unele progrese în domeniul economiei sociale în ultimul deceniu, realitatea este că majoritatea organizațiilor non-guvernamentale care ar trebui să implementeze proiecte sociale sunt inactive.

„Avem peste 70.000 de ONG-uri care ar trebui să desfășoare și să deruleze activități sociale, iar active cred că avem maximum 15%. În consecință, dacă această amprentă socială ar fi și activă, lucrurile s-ar schimba și s-ar îmbunătăți radical”, a declarat președinta CONAF.

Potrivit acesteia, o economie socială funcțională ar putea prelua o parte din responsabilitățile sociale ale statului, cu costuri mai mici și rezultate mai eficiente.

„Nu doar persoanele cu dizabilități au nevoie de sprijin”

Cristina Chiriac a atras atenția că economia socială nu înseamnă doar sprijin pentru persoanele cu dizabilități, ci include și alte categorii sociale defavorizate: tineri cu nivel scăzut de educație, femei de vârstă medie fără acces la piața muncii, persoane în situații de risc.

„Trebuie să înțelegem că nu vorbim doar despre persoane cu dizabilități. Sunt și femei care la 50 de ani nu și-au găsit un loc de muncă, tineri care nu au o calificare sau persoane care vin din medii marginalizate. Economia socială înseamnă să îi sprijinim pe toți aceștia, iar antreprenoriatul poate fi un canal eficient dacă are cadrul fiscal potrivit”, a explicat Chiriac.

Antreprenoriatul social: aceleași taxe, mai multe obligații

Un alt punct important al intervenției președintei CONAF a fost referitor la lipsa stimulentelor fiscale pentru economia socială, deși aceasta reinvestește 90% din profit în scopuri sociale.

„Diferența între un antreprenor și un antreprenor social este că acesta din urmă reinvestește 90% din profit în cauze sociale, și doar 10% poate fi distribuit. Fiscalitatea însă este aceeași pentru amândoi. Atâta timp cât vorbim despre economie socială, dar nu avem o politică fiscală care să vină cu instrumente de sprijin, vom rămâne la un impact de 5-10% în cel mai bun caz”, a avertizat Cristina Chiriac.

Ea a pledat pentru o viziune integrată între politicile fiscale și cele sociale: „În multe alte țări, politica socială este prioritară politicii fiscale. Statul trebuie să înțeleagă că avem nevoie nu doar de un echilibru fiscal, ci și de un echilibru social.”

Economia socială, în căutarea unei legislații funcționale

Dezbaterea organizată de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării a fost a șaptea întâlnire dintr-un ciclu de evenimente pe teme economice, accentul de această dată fiind pus pe integrarea criteriilor de sustenabilitate, responsabilitate și incluziune socială în activitatea companiilor.

Participanții au pledat pentru:

• crearea de politici fiscale diferențiate pentru ONG-urile care reinvestesc profiturile în scopuri sociale;

• simplificarea procedurilor de acreditare a întreprinderilor sociale;

• parteneriate reale între administrația publică și organizațiile non-profit.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.