În timp ce, la reuniunea de joi, Consiliul guvernatorilor BCE a lăsat nemodificată dobânda de referinţă, declaraţiile lui Christine Lagarde reprezintă cel mai clar mesaj că urmează noi stimulente.

"Cu toţii am convenit că este necesar să acţionăm şi în consecinţă să ne recalibrăm instrumentele la următoarea reuniune a Consiliului guvernatorilor", a declarat Christine Lagarde. "Echipele, comitetele, personalul...au început deja să lucreze la acest exerciţiu de recalibrare", a precizat Lagarde, adăugând că va "afecta toate instrumentele noastre".

Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate nu va fi disponibilă

În conferinţa de presă de după reuniunea de politică monetară care a avut loc joi, preşedintele BCE a spus în repetate rânduri că riscurile la adresa revenirii economiei zonei euro sunt "orientate în mod clar în jos" şi că depind în mare parte de succesul eforturilor de limitare a unui nou val de infecţii care risc să afecteze Europa în iarna acestui an.

Primele economii ale zonei euro, Germania şi Franţa, au anunţat deja noi restricţii iar altele din cele 19 state din zona euro au început să închidă o mare parte din sectorul serviciilor, ceea ce reprezintă o lovitură la adresa unei reveniri slabe.

BCE a pus deoparte 1.350 miliarde euro pentru achiziţii de obligaţiuni până la mijlocul lui 2021 şi mai are la dispoziţie 700 miliarde de euro din acest program. Însă după ce a cumpărat obligaţiuni în valoare de aproximativ 100 miliarde de euro în fiecare lună, BCE a împins costurile cu împrumuturile la minime istorice. La rândul lor, băncile comerciale se împrumută la dobânzi negative şi principala lor îngrijorare est deteriorarea calităţii creditelor.

În condiţiile în care există unele limite clare cu privire la puterea BCE, Lagarde a subliniat cât de important este să nu existe întârzieri cu fondul de relansare al UE în valoare de 750 miliarde euro şi de asemenea a reafirmat viziunea sa că politica monetară ar trebui însoţită de un sprijin guvernamental semnificativ. "O poziţie fiscală ambiţioasă şi coordonată rămâne vitală", a spus Lagarde, adăugând că nu ar fi surprinsă dacă unele guverne individuale ar oferi mai mult sprijin fiscal având în vedere înrăutăţirea condiţiilor.

Problema BCE este că noile restricţii adoptate în contextul pandemiei de COVID-19 îi pun sub semnul întrebării scenariul său potrivit căruia economia zonei euro va reveni la nivelul de dinaintea crizei la finele lui 2022.

În Franţa, populaţia trebuie să stea în casă şi poate merge la lucru doar dacă angajatorul consideră că este imposibil să lucreze de acasă. Germania va închide barurile, restaurantele şi teatrele în luna noiembrie, însă şcolile vor rămâne deschise iar magazinele vor putea să funcţioneze doar dacă au introdus limite stricte privind accesul. În Spania, una din ţările europene cele mai afectate de COVID-19, guvernul intenţionează să introducă starea de urgenţă pentru şase luni iar Italia a anunţat deja noi restricţii.

Lagarde a subliniat că modul în care virusul este gestionat de acum şi până la finalul anului va influenţa creşterea economică înregistrată de zona euro în trimestrul patru. "BCE a fost la datorie în primul val, BCE va fi la datorie şi pentru al doilea val", a concluzionat Lagarde.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.