Este adevărat, nu Christine Lagarde a dat tonul. Dar, prin importanța, impactul și activele gestionate, BCE se poate măsura cu FED. 

Și iată că, pentru prima dată din 2016, și după o serie de creșteri începând din 2022, BCE a redus principala dobândă cheie (rata de refinanțare) de la 4,5% la 4,25%, pentru a insufla puțină viață economiei Bătrânului continent. Rata de depozit, care nu a scăzut din 2019, a trecut de la 4% la 3,75%.

Instituția europeană s-a îndepărtat astfel de politica susținută de omologul american, Rezerva Federală. Mai mult, printr-o decizie cum rar s-a mai întâmplat, BCE a trecut în fața FED, preluând, oarecum, inițiativă, în încercarea evidentă de a revigora și în speranța că inflația nu va reîncepe să urce. Dincolo de Atlantic, dinamismul economiei a redus orice dorință de declin și, prin urmare, Jerome Powell ar trebui să păstreze status quo-ul pentru încă câteva luni.

Această divergență în politica monetară ar putea avea efecte dăunătoare. Dacă scăderea dobânzilor ar trebui să stimuleze creșterea europeană pe termen scurt, decuplarea dintre Europa și Statele Unite ar putea slăbi euro față de dolar, ar putea crește costul importurilor și, astfel, ar putea stimula inflația în zona euro.

Ceea ce nu înseamnă că Lagarde nu se va întoarce la Jerome, pentru a pedala din nou împreună. În ultimă instanță, Christine a lăsat portița deschisă, insistând pe incertitudinile care vor urma și dând de înțeles că nimeni nu trebuie să aștepte  care urmează, înțelegeți, posibilitatea de a nu proceda rapid la reduceri ulterioare și viteza relaxării.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.