Bulgaria investește 7 milioane de euro în modernizarea porturilor Varna și Burgas
21 Februarie 2026
Domul din oţel care acoperă resturile radioactive ale reactorului numărul 4 al centralei de la Cernobîl, scena unuia din cele mai grave accidente nucleare din istorie, a intrat oficial în funcţiune miercuri şi a fost pus sub controlul autorităţilor ucrainene.
Structura, construită de consorţiul francez Novarka, format din grupurile Bouygues şi Vinci, are o înălţime de 108 metri şi cântăreşte 36.000 de tone. Ea a fost plasată în 2016, cu câteva luni întârziere, şi finalizată în totalitate în decembrie 2018.
Intrarea sa în funcţiune, destinată să asigure securitatea sitului în următorii 100 de ani, va permite dezmembrarea structurii precedente instalate de 'lichidatorii' sovietici. Costul său, de peste 1,5 miliarde de euro, a fost finanţat de Banca Centrală pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi de comunitatea internaţională.
Pe 26 aprilie 1986, reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl a explodat, contaminând radioactiv - potrivit experţilor - până la trei sferturi din continentul european. După catastrofă, autorităţile au evacuat sute de mii de persoane, iar un vast teritoriu, de peste 2.000 km2, a rămas abandonat.
Citește și A reînviat Cernobîl. O nouă centrală
Celelalte trei reactoare ale centrale au continuat să funcţioneze, ultimul fiind oprit în anul 2000, ceea ce a marcat sfârşitul oricărei activităţi industriale la Cernobîl. Catastrofele de la Cernobîl şi Fukushima (Japonia, 2011) au fost clasificate la nivelul cel mai ridicat de gravitate, 7 ('efecte considerabile asupra sănătăţii şi mediului'), pe scala internaţională a accidentelor nucleare (INES).
În 2005, un raport controversat al ONU a estimat la 4.000 numărul deceselor în cele mai afectate trei ţări de catastrofa de la Cernobîl. În 2006, ONG-ul Greenpeace a evaluat la 100.000 bilanţul deceselor. La rândul lor, autorităţile ucrainene au anunţat în 1998 că 12.500 de persoane au murit dintre 'lichidatorii' de la Cernobîl.
